Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe alecart.ro
Romanul lui Michel Bussi are ca punct de plecare nevoia oamenilor de a descifra necunoscutul, de a descoperi secretele lumii și de a-i înțelege adevărata profunzime. Fiecare persoană este intrigată de mister și face tot posibilul pentru a-l elucida, iar de multe ori o carte, un personaj sau un autor devine la rândul său o enigmă. Cod 612. Cine l-a ucis pe Micul Prinț? propune o meditație asupra călătoriei pe care oamenii sunt gata să o parcurgă pentru a-și satisface curiozitatea și nevoia impetuoasă de descoperire, cititorii fiind introduși în universul a doi exploratori perseverenți, Neven și Andie, îndrumați de excentricul Oko Dòlo, aflați în căutarea unor răspunsuri cu privire la două întrebări legate de romanul atât de îndrăgit al lui Antoine de Saint-Exupéry (probabil una dintre cele mai citite cărți care s-au scris vreodată): ,,Cine l-a ucis pe Micul Prinț?’’ și ,,Cine l-a ucis pe Saint-Exupéry?’’.
Citeste mai multpe alecart.ro
Volumul lui Andrei Gorzo înfățișează un fiu și un tată, respectiv, o întreagă familie a cărei temelie este fisurată de regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu, de perioada de tranziție a anilor nouăzeci, de reprimarea protestelor din Piața Universității, de căderea guvernului Petre Roman, de serviciile secrete, de decesele petrecute în condiții suspecte, de cancerul bunicii, dar și de repartiția unei locuințe ce întârzie să vină. Autorul face radiografia unei perioade marcate de instabilitate, de incertitudine și lipsuri pentru poporul român confruntat cu ceea ce ar fi trebuit să însemne libertatea și învățarea regulilor democrației, prin intermediul propriei biografii, pornind de la modul în care s-a raportat el însuși la acea realitate. În adolescență, dar și mai târziu, cărțile lui Graham Greene au fost un sprijin, o gură de oxigen, o grilă prin care încerca să descifreze ceea ce se întâmplă în propria familie, de a anticipa și de a se salva, un mod de a-și înțelege de a-i fi aproape tatălui său, Dan Gorzo, medic legist implicat apoi în serviciile secrete.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 9
Clara Mareș și Alin Mureșan formează un tandem profesional excepțional, de admirabilă vrednicie editorială, îmbinând pasiunea scotocirii arhivistice, acribia documentară și ambiția sintezelor impresionante cu talentul jurnalistic, aplicația hermeneutică și empatia reflexivității în tipare moralizante. (…) Povestea nespusă a Ninei Moica, unde Alin Mureșan realizează un amplu dialog cu această eroină fermecătoare prin seninătate, îngăduință și bună voire, iar Clara Mareș (cea care comentase cu admirabilă empatie mărturiile unor Alice Voinescu, Maria Ioana Cantacuzino, Olga Caba, Nicole Valery-Grosu, Lena Constante sau Galina Rădulescu și Aspazia Oțel Petrescu) face în final hermeneutica dosarelor securistice care i-au fost alcătuite – cu fioroasă, încrâncenată, jalnică și ridicolă aplicațiune – urmăritei din iunie 1959 până în decembrie 1989.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 9
Cartea Martei Petreu are anvergura, cuprinderea, structura și nivelul cercetărilor de tip academic, cu propensiune spre exhaustiv, spre descifrarea cât mai exactă și amănunțită a coordonatelor, a sensurilor, a dimensiunilor subiectului cercetat. O amplă bibliografie parcursă, cuprinzând opera filosofului, periodice consultate, lucrări de specialitate din spațiul românesc și universal, secondează și complinește exegeza critică. După cum extinsă și complexă desfășurare hermeneutică se întinde pe cele trei mai secțiuni (Anii de ucenicie; Marile creații; Un filosof sub istorie) și pe cele douăzeci de capitole ale cărții într-o intenție evidentă, prin această amplitudine a cercetării academice, de a cuprinde filosofia lui Blaga și marile momente ale existenței sale.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 9
O durere permanentă, ascuțită, a unei metastaze a tristeții. Prozele scurte din Toți bărbații din viața mea a lui Petre Barbu (Editura Polirom, 2025) descriu, cu o respirație greoaie, lumea celor „gârboviți și istoviți de viață” (Ruptura), dramele, angoasele și obsesiile bătrânilor porniți „către un pustiu nesfârșit” (Invitație la nemurire).
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 9
O dublă oglindă ne propune domnul Mihai Zamfir prin romanul Căderea cortinei, apărut în acest an, la editura Polirom. Ceea ce surprinde, inițial, este o altfel de privire, proiectată asupra comunismului (românesc), asumarea, de către autor, a perspectivei învinșilor, a privilegiaților fostului regim, pierzători, cum se știe, la masa istoriei. O abordare cu atât mai interesantă cu cât ea se construiește de-a lungul secvențelor dialogate, a unor „antante cordiale” care aduc împreună doi imigranți occidentali, un francez și un portughez, ce au ales România din fidelitate față de cauza Partidului.
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Dorei Pavel îi iese, în Efectul Caligari, printr-o structură bine controlată, un incitant şi reuşit text expresionist, cu accente gotice, care, prin distorsiune, produce efectul de balans continuu între realitate şi irealitate. Irealitate ce este mereu mai convingătoare. Ceea ce face, de altfel, şi filmul din care e inspirat titlul volumului, Cabinetul doctorului Caligari.
Citeste mai multpe citestema.ro
Acest al treilea roman scris de Ia Genberg păstrează ceva din detașarea obligatorie a stilului jurnalistic din anii carierei construite de autoare în acest domeniu. Patru relații din trecut, de prietenie sau romantice, complexe și umane prin detaliile care le recompun, întregesc această carte în care, surprinzător sau nu, regăsim nenumărate caracteristici ale interacțiunilor cu ceilalți, uneori zbuciumate, alteori de neînțeles, dar tocmai această detașare a relatării aduce mai multă lumină asupra trecutului naratoarei, dar și asupra felului în care îi înțelegem pe ceilalți.
Citeste mai multpe citestema.ro
Acest al treilea roman scris de Ia Genberg păstrează ceva din detașarea obligatorie a stilului jurnalistic din anii carierei construite de autoare în acest domeniu. Patru relații din trecut, de prietenie sau romantice, complexe și umane prin detaliile care le recompun, întregesc această carte în care, surprinzător sau nu, regăsim nenumărate caracteristici ale interacțiunilor cu ceilalți, uneori zbuciumate, alteori de neînțeles, dar tocmai această detașare a relatării aduce mai multă lumină asupra trecutului naratoarei, dar și asupra felului în care îi înțelegem pe ceilalți.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 9
Cu aceste gânduri înșurubate în cortex am început lectura Holocaustului în România*, reeditare necesară într-un timp bulversat. Volumul (cu un cuvânt-înainte al istoricului Dennis Deletant, același care deschidea ediţia a III-a) este rezultatul cercetării minuţioase a sute de mii de pagini de documente adunate din România și din Ucraina, începând din 1993. (O parte din acest corpus a fost folosită de Paul Ancel în The History of the Holocaust in Romania, op apărut în 2012). Grosso modo, avem de-a face cu o lucrare impresionantă prin cuprindere și frapantă prin conţinut. Cei care cunosc istoria din manuale și din discursurile inflamate despre excepţionalismul românesc, cei apăsaţi de povara dubiului sau ispitiţi de diverse forme de negaţionism (despre care a discutat cândva Michael Shafir) pot descoperi cum istoriei i se smulge masca și i se vede, dezesperant, grimasa.
Citeste mai mult