Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în Rom nia literară, nr. 3
(…) într-un fel, O Odisee este un memorial al tatălui meu, care, în felul său, a fost un erou – un erou al complexității, poate. (…) am știut de mai multe luni că vreau să se termine cu cuvintele „Este tatăl tău“, și am construit întregul final în așa fel înc t să conducă la acele cuvinte: așa că atunci c nd am ajuns
Citeste mai multîn Rom nia literară, nr. 3
Mihăieș a reușit să exploateze la maximum oferta de deschidere pe care textul lui Joyce continuă să o dețină, prin stratificarea simbolică a multor secvențe și, în același timp, prin reconfigurarea lor pe „orizontala” alambicată a romanului. Rezultatul este încă o carte de v rf în bibliografia unui critic „optzecist” atipic
Citeste mai multîn Dilema Veche, nr. 830
Romanul lui Ondaatje este, în primul rînd, unul al imaginilor. Sînt presărate în materia prozei imagini care-ți vor rămîne în minte și, citindu-le, nu m-am putut abține să mă gîndesc la bucuria pe care a încercat-o chiar scriitorul atunci cînd le creiona, cînd le extrăgea din umbre sau din negura memoriei/imaginației pentru a le
Citeste mai multpe semndincarte.ro
Constantin (Polirom, 2019) e și un roman al Bucureștiului studențesc din jurul anilor 2000, cu toată colcăiala neprietenoasă cu provincialii, dar și unul al boemiei donquijotești, care presupune, odată cu idealismele de tot felul, limitări maximale în toate privințele. Dostoievskianismul din filigranul noii povești e ajustat pe dinamic
Citeste mai multîn Ramuri, nr. 1
Regele Solomon e, titlul ne dă un ghidaj discret, un roman al unei înțelepciuni care se sprijină, copios, pe o fină ironie. Cartea e „ultimul Ajar” (în Franța a apărut în 1979) – și este „sclipitoare, dar profundă, adesea nostimă, dar patetică, sprințară, dar încărcată de adevăruri, plină de umor, dar umană”. (…) A
Citeste mai multîn Orizont
Bogdan-Alexandru Stănescu îl trezește din morți pe Caragiale – cum îl știm, dependent de ironie, alergic la prostie și incompetență, farceur, nu și șarlatan, capricios, afemeiat, indulgent cu sine, cînd glumeț, cînd exasperat, conștient de valoarea operei sale, dar cîteodată nesigur – ca să-l transforme în personaj: un bărba
Citeste mai multîn Orizont
Brîncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare, încercarea lui Moni Stănilă de îndreptare a atenției unui public nou, tînăr, către creațiile sculptorului din Hobița, prilejuiește cea mai lirică explorare a unei biografii din seria de patru volume apărute pînă în prezent la Editura Polirom. Scrisă pe două voci, cartea lui Mon
Citeste mai multîn Orizont
Miza Simonei Antonescu devine clară de la început: exemplificarea felului în care muzica și personalitatea Mariei Tănase au avut ecou atît în conștiința celor care au cunoscut-o nemijlocit, cît și a tuturor care i-au îmbrățișat și „trăit” cîntecele. Pe tot parcursul volumului, Simona Antonescu folosește două tehnici înlăn
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Acceptînd, ba chiar accentuînd ideea că, de-a lungul istoriei, diversele scenarii ale contestării au jucat, sub raportul cunoașterii în sine și în sensul progresului, un rol adesea pozitiv, Tom Nichols indică și argumentează faptul că, în ultimele decenii, mai accelerat în ultimii ani – și, nu întîmplător, odată cu o expansiune
Citeste mai multpe bookhub.ro
Eu nu fac teorie, istorie a ideilor, antropologie sau altele din această zonă. Eu fac un soi de docu-fiction: o proză documentară. Acolo sunt prezente idei destule, însă ele capătă viaţă şi forme, ele au deja o formă cotidiană specifică prozei care are eroi și poveste. Pentru mine marginal nu ţine de număr, nu ţine de „minorita
Citeste mai mult