Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în România literară, nr. 32
Un volum care se poate citi prin multiplele sale trimiteri: la tipuri de existență – sau la tipuri de poezie și de poeți – aici, în această ultimă posibilitate de lectură putând fi inclusă și autoprezentarea de pe clapeta volumului: „L-am întrebat pe Dumnezeu/ Doamne, ce poet îți place, eu?/ Și Domnul mi-a răspuns: da, tu./ Și altul? Altul nu” – o semnificativă exprimare a derizoriului poetastrului generic, de ieri și de astăzi. Dan Sociu, un poet valoros în fiecare volum.
Citeste mai multîn revista ATENEU
Evident, autoarea volumului pe care vi-l prezint sub forma invitației la lectură nu e nici pe departe străină de toate aceste concepte-realități. Obișnuită atât cu reperele filozofiei, cât și cu cele vehiculate de lumea artelor vizuale, fiind o prezență cu state vechi în lirica românească contemporană de foarte bună calitate, Magda Cârneci ne amintește în volumul de proză scurtă Scurte scenarii inițiatice că frumusețea și rodul lumii în care trăim pot fi cunoscute nemijlocit, că viața ar trebui să nu fie altceva decât o sumă de bucurii și experiențe asumate.
Citeste mai multîn revista Ramuri, nr. 7/2025
Noul roman, Căderea cortinei, este un fel de addendum la În aşteptare. Într-o eventuală scenarizare, de genul Anul Nou care n-a fost, ar putea reprezenta un al cincilea segment, poate cu două subsegmente. Peisajul e acelaşi, dar imaginea e mai tremurată, căci România lui Ceauşescu e privită atât din interior, cât şi din exterior, atât pragmatic, cât şi ideologic, atât cu speranţă, cât şi cu teamă, amândouă ambigue, cu multă simpatie, dar şi cu oarecare dispreţ.
Citeste mai multîn revista ATENEU, nr. 671-672
Obișnuită atât cu reperele filozofiei, cât și cu cele vehiculate de lumea artelor vizuale, fiind o prezență cu state vechi în lirica românească contemporană de foarte bună calitate, Magda Cârneci ne amintește în volumul de proză scurtă Scurte scenarii inițiatice că frumusețea și rodul lumii în care trăim pot fi cunoscute nemijlocit, că viața ar trebui să nu fie altceva decât o sumă de bucurii și experiențe asumate.
Citeste mai multîn revista Ramuri, nr.7/2025
Adrian Jicu ne oferă un Maiorescu uman, cu slăbiciuni fireşti, motivat de o voinţă ce-i aduce împliniri, dar şi acele îndoieli ce arată că spiritul critic s-a dovedit, în cazul său, un crez personal, mecanismul autoscopiei. Nu s-a ghidat după o voinţă oarbă de putere sub nicio formă, ci de voinţa de sens. Într-adevăr, Maiorescu a fost un stoic în căutarea sa eudemonică. Iar în ceea ce-l priveşte pe Adrian Jicu, i se aplică din plin principiul enunţat mai sus: „A înţelege pe altul înseamnă a avea sau a fi avut în tine o parte identică sau analoagă cu gândirea lui”.
Citeste mai multîn revista Orizont
Prin scrupulozitatea verificărilor, prin luciditatea cu care evită mitologizarea victimei și demonizarea facilă a delatorilor, Dosarul de Securitate al Hertei Müller se impune ca reper pentru orice studiu viitor despre arhivele fricii. Glajar nu oferă un verdict, ci o metodă: să citim dosarele ca pe texte deschise, care solicită permanent recitirea. În epoca postadevărului, lecția este esențială. Recomandat nu doar istoricului literar, ci și cititorului interesat de anatomia puterii, volumul transformă documentul brut într-o literatură critică: o „poveste de dosar” care, odată spusă, continuă să ne interpeleze propriile umbre.
Citeste mai multîn revista Anthropos, nr. 7/2025
Radu Vancu este mitograful unor lumi distopice, fiecare dintre ele având ,,adâncul unui iad unde fiecare clipă e un miracol” (Cioran). Paradisul reprezentat în cartea cu același titlu este mai mult decât o tehnologie avansată, după cum vom vedea, sau un spațiu metafizic, cum apare înfățișat în cultură și în religie. Pare a fi alcătuit din umbrele morții și din luminile speranței. Și va deveni, treptat, o distopie în distopie, căci, în el, supraviețuitorii unei crize mondiale, generate de un virus ucigaș, vor găsi un confort și o securitate care ascund, adesea, alte fațete ale cruzimii și ale terorii.
Citeste mai multîn revista Ramuri, nr. 7/2025
Vârsta târzie este un roman de o mare profunzime, în care Bernhard Schlink a meditat pe tema fragilităţii şi efemerităţii condiţiei umane, într-un stil deloc patetic, ci echilibrat şi sobru. Poezia elegiacă a trecerii este tandră, simplă şi demnă, fără lamentaţii, aşa cum era personalitatea lui Martin, eroul care a reuşit să-i dea morţii o formă potrivită cu viaţa sa.
Citeste mai multîn Cațavencii
Romanul, balzacian în prima parte, o ia pe cărările abrupte ale naturalismului în cea de-a doua. Dar ca în toate romanele-foileton de succes în care un sfârșit fericit e mai important decât senzația cititorului că autorul forțează nota, și în Fabrica povestea se termină cu bine. Adică, deși războiul nu s-a sfârșit, autoarea își aduce cu bine personajele la țărmul unei regăsiri fericite între doi frați vitregi care ajunseseră să se urască, mai mult ea decât el, dar care – ce să vezi! – își dau seama cât de mult țin unul la celălalt, fără să-i bântuie dorințe incestuoase. Asta după happy-end-ul unei iubiri reîncălzite după mai mult de douăzeci de ani, ca un triumf al brânzei de Olanda preparate după metode moderne.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1265
O carte la care am ajuns cumva întâmplător m-a impresionat profund. Am tot meditat, cu amărăciune și nu puține crispări, pe marginea ei. Așa a fost? O tragedie de asemenea amploare despre care nu știm mai nimic? Atât de mult pot decădea oamenii, ceea ce numim prea lesne civilizație? Multe de spus. Și mai multe de tăcut. Sau cum să formulăm despre un volum alcătuit din mărturii directe, documente de arhivă, amintiri individuale și de familie, subtile analize întinse pe mai multe generații, comentariile altora și ale unei voci auctoriale care combină abil toate acestea întru-un text unitar pus sub genericul Transnistria. Istoria unei familii între Est și Vest. 1941-1981 (Editura Polirom, 2025, traducere din limba franceză de Nicolae Constantinescu a originalului Géographie des ténèbres: Bucarest-Transnistrie-Odessa 1941-1981, apărută la prestigioasa editură franceză Arthème Fayard în 2024).O carte la care am ajuns cumva întâmplător m-a impresionat profund. Am tot meditat, cu amărăciune și nu puține crispări, pe marginea ei. Așa a fost? O tragedie de asemenea amploare despre care nu știm mai nimic? Atât de mult pot decădea oamenii, ceea ce numim prea lesne civilizație? Multe de spus. Și mai multe de tăcut. Sau cum să formulăm despre un volum alcătuit din mărturii directe, documente de arhivă, amintiri individuale și de familie, subtile analize întinse pe mai multe generații, comentariile altora și ale unei voci auctoriale care combină abil toate acestea întru-un text unitar pus sub genericul Transnistria. Istoria unei familii între Est și Vest. 1941-1981 (Editura Polirom, 2025, traducere din limba franceză de Nicolae Constantinescu a originalului Géographie des ténèbres: Bucarest-Transnistrie-Odessa 1941-1981, apărută la prestigioasa editură franceză Arthème Fayard în 2024).
Citeste mai mult