pe booknation.ro
Tituba este o provocare, o provocare a personajului pentru a nu fi uitat, o aroganță evidentă încă din titlu. Tituba își recunoaște statutul de vrăjitoare, sensul cuvântului este ceea ce face diferența. A fi vrăjitoare are o semnificație diferită pentru ea față de cea pe care o are pentru acuzatorii ei. Tituba nu are o coadă de mătura, sau poate are, dar o folosește doar la măturat. Este pură și umană și empatică. Este generoasă și caldă. Este inițiată în cunoașterea plantelor și ale proprietăților acestora curative.
Citeste mai multpe citestema.ro
Dialogul interior e aici principalul motor al narațiunii, fiind la îndemâna autorului pentru frescele diverse dintr-un cotidian absurd, supus rutinei și apatiei. Deznădejdea din viața fiecărui protagonist vine tocmai pe un fond al ratării sau al dezrădăcinării („Roblox”), din imposibilitatea de a se adapta la nou sau, dimpotrivă, de a menține o legătură cu vechiul, cu autenticul, cu sinele nealterat. Nu toate personajele par a se potrivi întotdeauna cu fragmentele lor de viață, fapt alimentat și parțial salvat de faptul că ele însele nu se află acolo unde ar trebui să fie, din motivele de mai sus. Aici regulile sunt ale unei societăți imperfecte în care criza morală se răsfrânge în valuri asupra indivizilor imperfecți. Fiecare trăiește în propria lume din care nu poate ieși decât cu greu sau stângaci, iar monologul pe care fiecare îl ține e un discurs stăpânit de autor și un liant care capătă sens în acest volum care critică și ironizează cu brio diferitele situații din sânul unor familii disfuncționale.
Citeste mai multpe blog.libris.ro
În a doua parte a trilogiei, Graeme Simsion continuă povestea lui Don și a lui Rosie. Cei doi alcătuiesc un cuplu deja de peste un an, s-au mutat din Australia în SUA. În timp ce Rosie se confruntă cu încercarea de a finaliza deopotrivă un doctorat și studii în sfera sănătății mintale, Don este un cercetător de încredere la un universitate prestigioasă. Dincolo de calculele lui Don pentru care aproape orice doză de incertitudine e insuportabilă și eliminată, Rosie rămâne însărcinată (întâmplător sau nu?).
Citeste mai multîn revista Vatra, nr. 7-8
Nichita. Poetul ca și soldatul e în aceeași măsură o reconstituire a vieții și o reinterpretare a operei dintr-o perspectivă holistică, care nu mai izolează radical scrisul de biografie. Cartea surprinde toate etapele existenței poetului privite însă esențializat, din unghiul impactului lor asupra poemelor. Aproape nimic din tensiunile sau dilemele legate de Nichita Stănescu nu lipsește din narațiunea lui Bogdan Crețu, ceea ce face din poet un personaj extrem de viu.
Citeste mai multpe coverstories.ro
La soarele neîmblânzit este un roman polițist cusut în mai multe straturi. Are melancolia și amarul lui Jacques Brel, sălbăticia și talentul lui Paul Gauguin, lirismul și misterul Pacificului; le alătură pe toate cu umor și ingeniozitate – ca un omagiu adus Agathei Christie, după cum însuși autorul declară.
Citeste mai multîn Orizont, nr. 8, august 2022
Lucrarea, ce poate fi socotită și un dicționar general orientat spre teologic, respectă fidel planul tematic cvadripartit (discutând aplicat și cu multe citate ilustrative despre Sfânta Treime și creație, analizând apoi doctrina hristologică și detaliind în final sacramentele sau tainele Bisericii) din normativul manual Liber Sententiae al lui Petrus Lombardus (1096-1160), elev al lui Bernard de Clairvaux și Pierre Abélard, episcop de Paris și rector al școlii catedralei Notre Dame de acolo. (…) Fără îndoială, traducătoarea textului este și cel mai avizat comentator român al savantului medieval cu rădăcini banatice.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 8, august 2022
Labiș. Jurnalul pierdut este cel mai ambițios demers apărut până acum în colecția biografiilor romanțate a editurii Polirom. Cosmin Perța nu își propune o biografie romanțată în sens larg sau restrâns, ci optează pentru formula unui jurnal fictiv compus din scrisori, însemnări și fragmente de jurnal reale, la care se adaugă și o serie de mărturii ale celor ce l-au cunoscut pe Nicolae Labiș în ultimii patru ani de viață, în perioada 1952- 1956.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 8, august 2022
Pentru cunoscători, o biografie romanțată a lui Paul Celan poate fi considerată, pe bună dreptate, o geografie literară a tragicului, un portret al dislocatului, al Celuilalt care-și găsește unicul refugiu în scris. Însă volumul semnat de Cristian Fulaș, Celan. Am trăit, da propune o viziune mult mai amplă asupra acestui scriitor încă insuficient cunoscut la noi, în ciuda unor legături biografice care-l leagă ferm de spațiul cultural românesc.
Citeste mai multpe filologisme.ro
Contribuția lui Ovidiu Pecican la trasarea caracteristicilor omului medioeuropean, pornind de la tipologiile identificate în spațiul românesc, sunt însumate într-un volum cu totul aparte pentru ultimul deceniu. Autorul ne invită la o lectură așezată, dar consistentă, în care reușește să descifreze cititorului câteva dintre principalele tipologii culturale ale Europei centrale (și de est).
Citeste mai multîn Formula AS, nr. 1532, august 2022
În iunie, pentru Bookfest, unde Yoko Tawada a venit la lansare, i-a fost tradus din germană romanul în care antropomorfizează trei generaţii de urşi polari. Urşii ei vorbesc, scriu, au păreri despre civilizaţia lui homo sapiens şi normele ei sociale, despre diferitele sisteme politice şi despre formele de îngrădire a personalităţii prin dresaj, despre distrugerea mediului natural ş.a. Poveştile autobiografice narate urmăresc pe rând destinele unei ursoaice albe, născute în nordul extrem al URSS, dresată brutal de un Ivan şi ajunsă vedetă a circului din Moscova, al fiicei ei, Tosca, dresată cu iubire, blândeţe şi, de dragul dresoarei-surori, executând numere spectaculoase în turnee prin arene de circ din lume şi, în sfârşit, al puiului Knut, nepot şi fiu de „artiste”, născut şi crescut în captivitate la Grădina Zoologică din Berlin.
Citeste mai mult