Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în Observator cultural, nr. 1239
O cheie de lectură pentru ceea ce trăim astăzi la nivel politic este întoarcerea la o privire nouăzecistă asupra realității, care preia o parte din înverșunarea și intransigența resentimentară a acelor ani. Din acest punct de vedere, Generația canibală a lui Vasile Ernu mi se pare o lectură necesară pentru înțelegerea realităților politice din 2024. Decupajul pe care îl face anilor 1990 apelează la convenția biografiei, dar ceea ce irupe din paginile scrise de Ernu sunt tocmai acele fragmente care pun în intrigă Istoria cu majusculă și modul în care aceasta strivește viețile individuale, modul în care aceasta spulberă marile speranțe ale tinerilor care deschideau ochii spre societatea capitalismului sălbatic de după 1990.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
O scriere hibrid este Furtuna barocă. Poemul unei epoci (Editura Polirom) de Bogdan Suceavă, în care scriitorul-matematician face portretul unui secol de real progres științific și artistic, umbrit de un război sângeros, care a lăsat urme adânci în imaginarul european, totul într-un lung eseu cu valențe narative și reflexe lirice.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
În contextul creșterii în popularitate a mișcărilor naționaliste autohtone, foarte oportună este publicarea volumelor Românii și ungurii. Un război imagologic de o mie de ani de Sorin Mitu și În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă de Marius Turda, ambele apărute la Editura Polirom, discutând fiecare cu instrumentele și metodologiile sale relația dintre imaginea de sine a românilor și raportarea la Celălalt.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
În Filosofia lui Blaga (Editura Polirom), Marta Petreu nu face doar o introducere în gândirea filozofică a lui Lucian Blaga, accesibilă și celor mai puțin familiarizați cu ideile vehiculate de poetul-filozof, ci și o chestionare a limitelor și a contradicțiilor sistemului filozofic construit de Blaga.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
Un alt jurnal așteptat a fost și Boala și războiul. Jurnal, 2020-2024 (Editura Polirom) de Radu Vancu, care surprinde viața în pandemie și felul în care războiul din Ucraina ne-a afectat prin lentila hiperliterară, dar nu divorțată de real a poetului douămiist.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
(…) unul dintre evenimentele editoriale ale anului 2024 a fost publicarea jurnalului lui Paul Cornea, istoric și teoretician literar, unul dintre cei mai celebri profesori ai Literelor bucureștene din ultima jumătate de secol. Notațiile din Jurnal (1933-2017) nu acoperă în întregime perioada înregistrată și ocolesc multe puncte de interes, dar constituie o mărturie prețioasă asupra lumii culturale și a societății pre- și postdecembriste.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
La fel ca în precedentul volum, și aici Vasile Ernu pleacă de la propriul traseu biografic pentru a aduna poveștile colegilor de generație în încercarea de a înțelege cât se poate din prima lor tinerețe, care a coincis cu cea mai tulbure perioadă a României de după 1989.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
Nu cred ca exagerez când consider Ce am învățat de la Graham Greene. O istorie de familie (Editura Polirom) de Andrei Gorzo cea mai specială carte publicată de un autor român anul trecut. E un volum fermecător de simplu și direct, dar complex în același timp, prin toate lucrurile pe care încearcă să le facă. De fapt, e o carte ce conține mai multe cărți: bildungsroman, saga de familie, pseudo-thriller cu spioni, roman al tranziției, eseu de critică literară, în care binomul format din tatăl autorului și din Graham Greene este liantul tuturor acestor povești.
Citeste mai multpe fictiunea.ro, nr. 202 (111)
Stilul în care Furtuna barocă este scrisă este unul singur și distinct, care folosește mai multe voci și paliere și care este străbătut de la un capăt la celălalt de inteligența, spiritul pătrunzător, delicatețea și profunzimea unei percepții asupra lumii care dă uneori naștere unei ironii amare, unui amuzament înțelept care face deliciul lecturii, dar al căror scop final este impactul, nașterea în cititor a senzației acelui pumn în plex menit a-i trezi conștiința și a-l face să-și deschidă ochiii nu numai asupra trecutului, ci, mai ales, asupra prezentului.
Citeste mai multîn revista Epithet
Chiajna din Casa Mușatinilor este o lume în care te scufunzi cu totul. Te-ai muta în ea, deși știi că te-ar putea ucide în orice clipă, cu războaiele și molimele ei. Dar te vrăjește cu lumina și întunericul din ea, căci sunt lumina și întunericul din tine. Chiajna a fost o ființă a epocii ei. A lumii ei. Nu știm dacă adevărata Chiajna a fost atât de conștientă de ea însăși și de societatea în care s-a mișcat. Chiajna a Simonei Antonescu este. Știe cum e lumea. Știe care îi e datoria și care-i sunt șansele. Știe ce e nevoită să facă pentru supraviețuirea ei și a copiilor săi. Nu cere în gura mare să fie iubită. Nu se plânge, nu se scuză, nu dă explicații. Trăiește. Supraviețuiește. Îi ține pe cei dragi în viață. Cu orice preț.
Citeste mai mult