Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe blog.libris.ro
Epoca ’90 – westernul estic, resălbăticirea noastră – a avut o formă de schimbare atât de radicală pe atâtea paliere şi atât de repede că pare o nebunie că am rămas în viaţă. De asta spun că eu abia deschid un imens şantier după care vor veni mulţi alţii să povestească şi să scrie. Am trăit prea multe, prea intens şi prea repede. De aceea avem enorm de multe lucruri să ne amintim şi chiar multe de care nu vrem să ne amintim. Avem o tăcere intimă care ţine de ruşine şi traume. Suntem o generaţie foarte traumatizată, dar altfel decât voi. Ce vremuri trăim azi? E cel mai greu de răspuns pentru că suntem prea aproape, prea în interiorul evenimentelor. Iar pentru a înţelege e nevoie de distanţă, de detaşare. E prea aproape. E cel mai greu să înţelegi şi să explici ceea ce trăieşti acum. Mai sunt şi emoţiile directe etc. Dar vedem anumite trăsături, caracteristici. Eu caut mereu cuvinte-cheie, evenimente-cheie, stări specifice. Cert este că e o perioadă deprix, cu foarte puţine elemente ale epocii noastre precum speranța şi entuziasmul.
Citeste mai multpe blog.libris.ro
Una dintre mizele acestor două cărți – Sălbaticii copii dingo şi Generația canibală – e acest dialog al cunoașterii şi înțelegerii. Eu încerc să explic prin povești două epoci. Pentru cei mai tineri, pentru cei ce nu cunosc, dar şi pentru generația noastră cu scopul de a reflecta pentru că nici noi nu pricepem bine ce s-a întâmplat cu noi. Munca de explorare, cunoaştere şi înţelegere e o muncă constantă, care porneşte de la nevoia de a depăşi necunoaşterea şi are la bază interogaţia. E bine să ştim să punem întrebările corecte – să lucrăm metodic prin îndoială şi întrebare. Pentru mine această muncă de cunoaștere, de înțelegere şi dialog intergeneraţional este fundamentală.
Citeste mai multpe vorbitorincii.ro
Pasajele pline de acțiune și suspans completate de descrieri scurte, dar cuprinzătoare și pline de metafore vibrante, precum și de fragmente de filosofie savuroasă fac și din Jocul îngerului o carte pe care este teribil de complicat să o lași din mână, deși este o „cărămidă” (cărțile de peste 400 de pagini seamănă destul de mult cu cărămizile), iar asta spune multe despre cât de bun și captivant este conținutul.
Citeste mai multpe vorbitorincii.ro
Umbra vântului e o poveste poetică, o sinestezie ce îmi doream să nu se termine, un cânt maiestuos al vieții și al morții, într-o îmbinare de genuri ce se întrepătrund la perfecție, chirurgical. (…) Recomand din toată inima această carte scrisă cu mult talent și suflet. Pentru mine e cert că e una dintre cărțile care chiar merită citite într-o viață.
Citeste mai multpe omiedesemne.ro
Alternanța dintre mai multe identități și biografii, precum și rolul literaturii în momentele de impas existențial sunt doar câteva dintre direcțiile întâlnite în romanul Silex, semnat de prozatorul George Cornilă, un nume deja cunoscut și afirmat. În existența personajului narator, cel care și-a pierdut memoria în urma unui accident de motocicletă petrecut pe o insulă grecească, pare că a apărut o prăpastie între cunoaștere și experiență.
Citeste mai multîn Journal of Romanian Studies vol. 7, nr. 1/2025
Turda demonstrează convingător cum susținătorii eugeniei au încercat treptat să-și reformuleze ideile și să se distanțeze de asocierea anterioară cu rasismul, antisemitismul și nazismul, pentru a se alinia noului regim și ideologiei acestuia, reconceptualizându-și disciplinele și construind o nouă terminologie. Aceasta a fost uneori împrumutată de la omologii lor sovietici. În noul context politic (comunist), principalii eugeniști au renunțat la cele mai radicale concepte utilizate înainte de august 1944, precum „rasă”, și s-au concentrat pe ereditate și aspecte sociale, în efortul de a îmbunătăți națiunea și întreaga umanitate prin selecție eugenică.
Citeste mai multpe omiedesemne.ro
Ce am învățat de la Graham Greene. O istorie de familie este o carte între genuri: poate fi considerată într-adevăr o istorie de familie, dar este și un eseu cu multă literatură și film, și întrucâtva roman de spionaj. Tatăl autorului, Dan Gorzo, a avut niște încrengături ciudate înainte de 1989 și chiar și după, și a avut și un nume belgian: Monsieur Mermond. Volumul alternează între trecutul inimaginabil pentru un tânăr de azi: dictatura întunecată, dar în care aveai serviciu și locuință, însă în care ți se putea întâmpla orice din partea autorităților (dintr-o încurcătură de neînțeles până la capăt – marca acelor vremuri – Dan Gorzo face închisoare de unde iese schimbat pe o viață) și perioada tranziției, în care ți se putea întâmpla orice din partea oricui, respectiv prezentul în care el, Andrei, vrea să-și înțeleagă tatăl pe care l-a iubit cu afecțiune, și literatura și scenariile lui Graham Greene, ale căror acțiune și personaje sunt infiltrate în text nu întotdeauna cu un simț deplin al proporțiilor, aș adăuga.
Citeste mai multîn Cațavencii
În filigranul romanului său satiric, Bulgakov introduce elemente autobiografice, trimiteri la lumea literară a vremii. Dar și în ceea ce se află la vedere satira e neiertătoare. Apar aici recognoscibili îmbuibații literaturii și impostorii din lumea teatrului. Bulgakov nu uită nici de poliția secretă a lui Stalin și nici de Miliția vremii pe care le ridiculizează și te lasă dinadins cu senzația că n-a spus totul, astfel că romanul îngăduie o sumedenie de interpretări, inclusiv aceea că Woland, diavolul din carte, ar fi fost Stalin, diavolul în carne și oase de pe pământ.
Citeste mai multîn revista Viața Românească, nr. 4/2025
Un jurnal întins pe 84 de ani (cu certitudine un record, nu doar românesc, ci inclusiv la nivelul diaristicii europene). Mai ales dacă autorul său este Paul Cornea, un om aflat mereu în prima linie a evenimentelor politice și în centrul dezbaterilor de idei de la noi și din centrele universitare internaționale prin care l-au purtat pașii spre numeroasele congrese la care a participat. (…) Ce ESTE Jurnalul lui Paul Cornea? Este un document al formării intelectuale și al maturizării stilistice.
Citeste mai multpe bookhub.ro
Reconstituind momente importante din viața lui Nicolae Steinhardt, Lavinia Bălulescu a reușit să nu închidă personajul într-o unică formulă definitorie și să scrie o carte impresionantă și necesară. Steinhardt este privit din trei perspective destul de diferite – prin ochii tatălui, ai securistului și ai discipolului. Portretul rămâne fundamental senin, reflectând imaginea unui om care găsește fericirea în credință.
Citeste mai mult