Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe omiedesemne.ro
Volum pe „voci”, combinație de jurnalism și literatură non-metaforizantă (cu unele excepții), Regele din Bissap este ceea ce aș numi un roman-film documentar, bazat pe experiențe proprii, sigur, bănuiesc că nu în totalitate, fiindcă e greu să disloci procentul de ficțiune apărut firesc în corpusul narațiunii.
Citeste mai multîn România literară, nr. 32/2024
În linia preocupărilor sale eseistice, care investighează posibilitățile de dialog între Orient și Occident, precum și nuanțările răspunsurilor, scriitorul pornește în Labirintul rătăciților (apărut în această primăvară în traducerea lui Dan Petrescu) de la noul „război rece” și înfierbântarea acestuia într-un încă neîncheiat război izbucnit în Europa, cu amenințări și temeri care păreau să țină de trecut. Maalouf folosește prilejul pentru a evalua istoria confruntărilor dintre Occident și adversarii săi, prin lentila evoluțiilor din Japonia (prima țară din Asia care a întrecut succesele Occidentului), Uniunea Sovietică (opusă sistemelor de valori occidentale), China secolului nostru (care prin dezvoltarea sa economică, demografică și prin ideologie pune sub semnul întrebării dominarea apuseană), și SUA, a căror îndelungată hegemonie economică, militară și culturală se confruntă azi cu paradoxurile unei vremi care pare să fi uitat lecțiile trecutului.
Citeste mai multîn România literară, nr. 34/2024
Lumea, instrucțiuni de utilizare, în excelenta traducere a Magdei Jeanrenaud, se concentrează asupra nevoii de a gândi și pregăti perspectivele istorice, într-un mod oarecum comparabil cu felul de a scrie al mai tânărului și popularului istoric Yuval Noah Harari. Avertizând asupra primejdiilor legate de schimbările climatice, hiperconflicte și artificializare, Attali subliniază că protecția acordată naturii și biodiversității ar fi una din măsurile sine qua non pentru păstrarea lumii într-o stare transmisibilă generațiilor viitoare. Cealaltă amenințare, deloc atenuată (deși, teoretic, era Vărsătorului se află în pragul începuturilor sale), privește conflictele militare și atacurile cibernetice, în paralel cu problemele ridicate de inteligența artificială. Toate aceste primejdii ar putea fi oprite dacă ar înceta alergarea după bunuri materiale nelimitate, dacă oamenii ar face efortul analizei, previziunii, mobilizându-se fără întârziere.
Citeste mai multîn România literară, nr. 34/2024
Seria Shakespeare interpretat de Adrian Papahagi, de la Editura Polirom, a devenit binecunoscută și a beneficiat din fericire de recunoașteri unanime și perfect meritate. Eruditul profesor din Cluj a ales un format care i-a asigurat succesul, oferind pieselor bardului interpretări interesante pentru un public larg și destul de succinte, intrând mai rar în detalii care ar putea să pară excesive, cum ar fi, de pildă, problema, destul de importantă totuși, a datării textelor. Și aici, autorul își expune opțiunile, dar o face rapid preferând să se ocupe mai degrabă de sensul pieselor. (…) Shakespeare rămâne universal, așa cum Adrian Papahagi rămâne și cu acest volum un comentator al său avizat și cu un condei foarte sprinten. Aștept cu interes continuarea seriei.
Citeste mai multîn revista Apostrof, nr. 8/2024
Cartea Martei Petreu este riguroasă şi amplu documentată, propunând un demers de o luciditate exigentă, nelipsit de reverberaţii afective, empatic-tulburătoare. I se sugerează cititorului, prin interpretări, analize şi argumentaţie logică, legitimarea căutării adevărului adânc al filosofiei lui Blaga, cu exemplară acurateţe şi supleţe a scriiturii.
Citeste mai multpe romania-actualitati.ro
Titlul anunță două linii de desfășurare a conținutului cărții, una fiind „viața de zi cu zi”, cealaltă fiind curtea imperială. Autoarea se achită exemplar de ceea ce și-a asumat astfel. Nici una dintre linii nu o domină pe cealaltă, și amândouă se echilibrează și se completează ireproșabil. Dar între ele există o diferențiere importantă.
Citeste mai multpe romania-actualitati.ro
Demersul documentaristic al autoarei este impresionant: el acoperă nu numai nouă sute de ani de istorie, dar și o cazuistică implicând mii, dacă nu cumva zeci de mii de femei care au trăit în această perioadă. Cu toate acestea, autoarea operează cu mai multe filtre, printre care atestarea în scris a evenimentelor relatate, limitarea lor geografică la teritoriul convențional al Angliei, statutul „obișnuit” al femeilor despre a căror viață scrie - cu amendamentul că „obișnuit” în situația de față înseamnă în primul rând „în umbra bărbaților”. A rezultat, în ediția românească în traducerea Ioanei Avădanei, un volum de peste șase sute de pagini, format mare (15x25 cm), cu nouă părți istorice împărțite cronologic, note, ilustrații, bibliografie și index de nume. Philippa Gregory reface în acest fel o evoluție complexă și sinuoasă a rolului social al femeii în societate, de la cucerirea normandă din secolul 11 până în zilele noastre.
Citeste mai multpe romania-actualitati.ro
Eseurile și articolele din această carte au fost publicate inițial în presă (Haaretz și The New York Times) sau reprezintă discursuri publice care au fost ținute de autor la Tel Aviv, Ierusalim și Amsterdam. Toate sunt de dată recentă - din 2021 încoace - și pe o temă din păcate mereu actuală: conflictul din Orientul Apropiat dintre Israel și palestinieni, mai precis dintre Israel și Hamas. Autorul, David Grossman, este un scriitor cunoscut și premiat în Israel și în Occident și în același timp un ferm susținător israelian al recunoașterii statului Palestina. Observator fin al scenei politice israeliene, David Grossman nu ezită să denunțe derapajele politicii interne, justificate de autorii lor, chipurile, prin urgențele politicii externe.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 8/2024
Acasă, departe e, în definitiv, un roman-parabolă al existențelor incomplete. Legitimitatea și posteritatea pot fi asigurate doar prin intermediul unei povești trainice, prin puterea narațiunii de a înfățișa, explica, (de)mistifica și (re)compune o identitate. Romanul lui Adrian G. Romila reprezintă promisiunea genurilor de inspirație marină de a reveni în spațiul tot mai dinamic al literaturii române contemporane.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 8/2024
Jean Bart. Argonautul este mai mult decât un demers de recuperare biobibliografică. Romanul lui Adrian G. Romila probează concludent reverberația unică a prozei de inspirație marină în economia unei literaturi: „Navigația e povestea unui drum pe apă, deci e literatură, domnilor, istoria e literatură, geografia e literatură și ea.”
Citeste mai mult