Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe romania-actualitati.ro
Eseurile și articolele din această carte au fost publicate inițial în presă (Haaretz și The New York Times) sau reprezintă discursuri publice care au fost ținute de autor la Tel Aviv, Ierusalim și Amsterdam. Toate sunt de dată recentă - din 2021 încoace - și pe o temă din păcate mereu actuală: conflictul din Orientul Apropiat dintre Israel și palestinieni, mai precis dintre Israel și Hamas. Autorul, David Grossman, este un scriitor cunoscut și premiat în Israel și în Occident și în același timp un ferm susținător israelian al recunoașterii statului Palestina. Observator fin al scenei politice israeliene, David Grossman nu ezită să denunțe derapajele politicii interne, justificate de autorii lor, chipurile, prin urgențele politicii externe.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 8/2024
Acasă, departe e, în definitiv, un roman-parabolă al existențelor incomplete. Legitimitatea și posteritatea pot fi asigurate doar prin intermediul unei povești trainice, prin puterea narațiunii de a înfățișa, explica, (de)mistifica și (re)compune o identitate. Romanul lui Adrian G. Romila reprezintă promisiunea genurilor de inspirație marină de a reveni în spațiul tot mai dinamic al literaturii române contemporane.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 8/2024
Jean Bart. Argonautul este mai mult decât un demers de recuperare biobibliografică. Romanul lui Adrian G. Romila probează concludent reverberația unică a prozei de inspirație marină în economia unei literaturi: „Navigația e povestea unui drum pe apă, deci e literatură, domnilor, istoria e literatură, geografia e literatură și ea.”
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 8/2024
(…) interviurile din Am reușit să rămân eu însămi ies din tiparul unui dialog purtat în jurul faptului divers, pentru a intra în straturile unei creaţii și în pliurile unei biografii. Am citit prima lor ediţie, le-am reluat acum în ediţia definitivă (cu tot cu cele câteva texte adăugate), încercând să am în vedere acea interogare a lizibilităţii expusă de Matei Călinescu când a făcut distincţia între lectură şi relectură. Nu am nici o îndoială că scrisul Ilenei Mălăncioiu – indiferent de forma generică în care se manifestă – are acea coerenţă pe care numai un act originar de înţelegere a lumii și de exprimare a ei i-o poate da. O experienţă de viaţă și un set statornic de valori au fost preschimbate în surse ale unei forme de cunoaștere ce își alege, liberă, expresia. În întregul lor, interviurile dezvăluie (în etape, cu întreruperi, reluări și nuanţări microscopice) miezul tare al existenţei, gândirii și poeziei Ilenei Mălăncioiu. De aceea, recitirea lor redimensionează matricea unei creaţii.
Citeste mai multpe Cațavencii
În cartea lui, alcătuită dintr-o puzderie de povestiri foarte scurte și din schițe legate între ele sub un titlu comun, G.D. metamorfozează viitorul într-un prezent straniu și cât se poate de apăsător, iar în prezent descoperă firele ascunse ale unor distopii de coșmar. (…) Cu proza lui fantastică și SF, Dragomán e de fapt un explorator în încăperile cele mai puțin vizitate ale minții noastre de azi, cea bântuită de frica viitorului apropiat-îndepărtat și pentru care ororile prezentului au devenit simple banalități.
Citeste mai multpe blog.libris.ro
Elif Shafak creează și de data aceasta o poveste intensă, documentată atent, presărată subtil cu înțelepciuni fragile despre viață și iubire, despre moarte și dezrădăcinare, un fir roșu care pornește din adâncurile unui smochin tăiat în grabă și replantat într-un pământ străin, o rețea subterană a durerii și pierderii identității, care însă se poate încheia cu ceea ce ne spune Kostas la început și ceea ce el însuși face – când salvezi un smochin de furtună, îngropându-l ca să supraviețuiască până la primăvară înseamnă că de fapt salvezi memoria cuiva. Vocile care narează povestea se metamorfozează începând cu forma și învelișul vegetal până în straturile memoriei și al țesuturilor vasculare, de la vegetal până la uman, iar autoarea devine un djinn care se ascunde în toate spațiile pe care le locuiesc personajele, (re)construind ordinea lucrurilor și a unei lumi divizate. Un roman excepțional, care te face să simți nostalgie față de acea Itaca din poemele lui Kavafis, fie și dacă nu ai ajuns niciodată acolo, față de Ciprul îndrăgostiților și idilica tavernă Smochinul Fericit.
Citeste mai multîn Dilema
Am citit zilele acestea – cu întârziere față de momentul apariției – volumul de proză scurtă Fericire al lui George C. Dumitru, o lectură captivantă, în același timp destul de fluidă pentru orele de plajă, dar foarte actuală, conectată la realitățile sociale contemporane mai ales și, în mod surprinzător pentru mine, căci nu mă așteptam, la realități ale mediului educațional, sistemul de învățământ, în speță.
Citeste mai multîn Dilema
Aș asemăna această veritabilă „călătorie la capătul nopții” pe care o trăiește cuplul din noul roman al lui Mihai Radu cu un film noir, dur, tensionat, concentrat la maximum, care amestecă abil surprizele epice cu scenele-șoc și cu umorul gros, ținându-te efectiv cu sufletul la gură. Nu pot să nu mă gândesc la două analogii cu filme celebre, cel puțin la fel de reușite, ca stil: Pulp Fiction al lui Tarantino (prin sarabanda de violențe în progresie, cu fundal de parodie glamour, deopotrivă erotică și comică) și Natural Born Killers al lui Stone (prin mizanscena care îmbină cu efect realitățile de dinăuntrul și de dincoace de omniprezentele ecrane TV). Scris alert, strâns, fără excrescențe inutile, cred că Respiră va rămâne unul dintre micile mari romane ale prozei românești de dată recentă.
Citeste mai multpe alecart.ro
Nu timpul, ci natura umană în concretețea ei abisală și dezolantă e ceea ce radiografiază Olga Tokarczuk în Empuzion (tradus din limba polonă de Cristina Godun), romanul pereche, dar nu dublul/oglinda Muntelui vrăjit al lui Thomas Mann. Și o face într-un ritm narativ diferit, mai degrabă surpând realități decât construindu-le și lăsând ca faptele să fie spuse de către niște „voci” (Iar noi? Noi suntem mereu în același loc.) ce par a aparține exact lumii de care se tem, pe care o neagă, dar căreia i se supun toți bărbații din Görbersdorf.
Citeste mai multpe bookhub.ro
Cartea Viața de zi cu zi a împăratului. Franz Joseph și curtea sa imperială este o contribuție esențială pentru înțelegerea uneia dintre cele mai lungi domnii a unui monarh european. În anii scurși de la publicare până la traducere multe documente se vor fi mai deschis, descoperit, cercetat. Cu toate acestea, Martina Winkelhofer a scris o lucrare de o mare precizie, acuratețe istorică despre un subiect de mare interes până în prezent.
Citeste mai mult