Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în România literară, nr. 50
Așadar, o lectură palpitantă, în care tezele „mari“ (cele despre definiția sufletului, despre imaginație și statutul ei de al doilea subiect al cunoașterii, despre raportul dintre facultăți și unitatea substanțială a sufletului, și mai ales despre intelect și eventuala sa pluralitate) vor apărea doar în cele două volume următoare. Le aștept cu bucurie și cu emoție, pentru că ele au șansa să ne clarifice urma padovană a lui Corydaleu și eventuala supraviețuire discretă, necitată de autor deocamdată, într-un mediu ortodox și pronunțat anticatolic, a unui arab care i-a și scandalizat, i-a și constituit pe latini în studiul sufletului.
Citeste mai multpe pagina personală de Facebook
Un registru greu de definit: e eseu, e memorialistică, e istorie personală, e istorie literară (sau istorie, pur și simplu)? De fapt, e câte puțin din toate acestea și ceva în plus – talentul scriitoarei. (...) O carte foarte bogată, care te face să o închizi din când în când doar ca să te gândești la ce ai citit. Cu siguranță, una dintre cele mai bune lecturi din ultimii ani.
Citeste mai multîn revista RAMURI, nr. 12
Istoria se împleteşte cu legenda, iar informaţia etnologică se asociază cu mitologia, într-un mirobolant „serial” iniţiatic pentru copii. Pentru cititorii maturi, Manuscrisul Gemenilor ar putea fi un intertext la manuscrisul de zodii al lui Dionis, tot o carte magică, mediatoare pentru regresiunea temporală a personajului romantic eminescian.
Citeste mai multîn revista Ramuri, nr. 12
Florina Ilis este unul dintre cei mai valoroşi prozatori români ai epocii postcomuniste. Deşi a debutat în anul 2000, ea este străină de orice încadrare îngust generaţionistă. Romanele sale sunt complexe, polifonice şi caleidoscopice, având elemente realist-sociale, mitic-simbolice şi metatextual-livreşti. În general, acestea problematizează realităţi istorice şi reprezentările lor, prin intermediul perspectivelor multiple şi al textelor derivate, adică al hipertextelor (internautice, jurnalistice, ideologico-politice, critic-literare etc.). Blaga. În căutarea numelor, apărut în seria de „Biografii romanţate” de la Polirom (în 2025), nu este, totuşi, o simplă biografie romanţată. Cred că Florinei Ilis i-ar fi şi greu să scrie într-un stil prea lejer. Dar poveştile amoroase, etalarea „muzelor” (într-un discurs narativ nescutit uneori de ironie) asigură atractivitatea şi din acest punct de vedere, al speciei biografiei romanţate. Biografia romanescă a lui Blaga se construieşte însă specular, cu ajutorul unor oglinzi textuale diverse, mai mult sau mai puţin fidele: în primul rând, materiale de istorie literară, corespondenţă şi jurnale sau memorii ale apropiaţilor, documente de urmărire informativă din arhiva Securităţii; apoi, opera propriu-zisă (poezie, proză, dramaturgie, filosofie, traduceri); şi, nu în ultimul rând, volume de critică şi istorie literară, de exegeză dedicată creaţiei lui Blaga.
Citeste mai multîn România literară, nr. 4
Deși romanul lui Andrei Mocuța reflectă faze ale vieții și scrierilor acestuia, totuși autorul nu preia întocmai cuvinte, exprimări identice, tipologii, iar curgerea întâmplărilor e mereu atent înnoită, fiecare propoziție are valoare în sine, verbele nu sunt banale, clișeele, chiar dacă salingeriene, sunt evitate, iar ritmurile frazelor diferă, astfel că un cititor poate continua lectura fără să „sară“ peste paragrafe sau chiar pagini întregi (dacă e un bun cunoscător al scriitorului american și bănuiește dezvoltările posibile). Protagonistul e mereu activ, își amintește, observă, cugetă, se miră, se distrează, se enervează, iar noi pătrundem prin reacțiile lui într-o lume care rămâne mereu vie. (...) Stârnind dorința de a-l reciti pe scriitorul american, dar și curiozitatea de a descoperi alte cărți ale lui Andrei Mocuța, romanul Salinger și fata cu părul roșcat transmite coeziune și energie, nu e lipsit de forță modelatoare, motivează cititorul la căutarea unui loc în lumea de jos și în cea spirituală, a întrebărilor legate de propria devenire.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1286
Biografia unui gânditor din veacurile de început ale creștinătății, care i-a impresionat nu doar pe contemporanii săi, ci a lăsat urme adânci pe traiectul speculațiilor religioase și filozofice ale gândirii occidentale. Peter Brown reface cu minuțiozitate toate momentele importante ale vieții Sfântului Augustin, în directă corelare cu uriașul corp de texte lăsate posterității. Dovadă multele descoperiri de manuscrise augustiniene apărute și introduse în circuitul public între edițiile succesive ale acestei lucrări. Prezenta ediție românească beneficiază de tot aparatul critic și documentar necesar unei cât mai riguroase situări a Sfântului Augustin în posteritate. (...) Avem cinci părți ca o simfonie de Beethoven, toate alimentate de o puzderie de informații despre viața și opera lui Augustin. Care va muri în 430, lăsând în urma lui nu doar Confesiunile care l-au făcut faimos, ci și biblioteca sa de Episcop de Hippona. Care, un an mai târziu, avea să fie evacuată și parțial arsă. Peter Brown încheagă meșteșugit frânturi de informații și întâmplări rătăcite în timp într-o bine structurată narațiune.
Citeste mai multîn revista 22
Născute din vinovăție e un excelent roman despre sechelele comunismului şi despre comunitatea largă a est-europenilor care, după deschiderea frontierelor, ajung în Occidentul visat, trăiesc experiențe dificile și sunt nevoiți să își integreze trecutul pentru a putea să își construiască un viitor.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 12
Pentru a asculta (în procesul de lectură) raţionamentele unui filosof analitic și logician, m-am oprit la Filosofia și limitele gândirii, carte care adună studii foarte diverse tematic – de la filosofia limbajului și filosofia minţii la știinţele sociale. Publicate iniţial în reviste academice sau în volume colective apărute în străinătate, cele zece texte dau măsura capacităţii de a face anatomia minuţioasă a judecăţilor și de a împinge gândul mai departe.
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Geniul lui Poe - prozatorul pare mai uşor de sesizat de cititorul mediu, în măsura în care explorările sale duc pe teritoriile dintre cele mai diverse, de la romanul poliţist până la abisul nebuniei. Dar poetul Poe nu poate fi eclipsat de prozator, după cum teoreticianul care a reflectat la artă şi la mecanismele ei nu poate fi uitat sau ignorat. În poezie Poe este poate încă şi mai temerar decât în proză, de vreme ce presiunea comercială a publicării nu era atât de copleşitoare. Poetul Poe trăieşte în simbioză cu scriitorul de proză şi sunt momente în care graniţa dintre genuri se şterge. Recitite azi, Prăbuşirea casei Usher sau William Wilson sunt paginile în care Poe pătrunde acolo unde nimeni dinaintea sa nu putuse ajunge: poetul acordă prozei muzicalitatea hipnotică şi tulburarea de coşmar.
Citeste mai multîn revista Familia
Adesea, romanele mele pornesc din vise sau din dorințe pe care le aveam de când eram copil sau adolescent. Mult timp, doar mi-am imaginat subiectele pe care voiam să le abordez, ca apoi să încep treptat să și scriu despre ele. De exemplu, Cod 612. Cine l-a ucis pe micul prinț? s-a născut din dorința de a scrie despre Micul Prinț. Am vrut să scriu un roman science fiction și l-am scris. (...) Și mai am, poate, încă 10 sau 20 de cărți pe care îmi doresc să le scriu de foarte mult timp. Este mai ușor să ai o idee decât să scrii cartea, dar asta îmi permite să abordez subiecte foarte diferite, pentru că sunt dorințe și interese care s-au născut înainte să știu că voi deveni scriitor.
Citeste mai mult