Contribuții la tipologia culturală a Europei
Autori: Ovidiu PecicanPremiul Special al Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2021
Dacă există sau nu un complex psihologic modelator de mentalități pe scena mozaicată a Europei Centrale și Răsăritene e o preocupare ce și-a făcut loc în filosofia culturii și antropologie, la nivel internațional, încă de la începutul secolului trecut. Această teorie a omului medioeuropean este tratată în cartea de față într-o manieră surprinzătoare și provocatoare, dincolo de genetică, educație și circumstanță, cu argumente bazate pe comportamentul istoric: și românitatea ține de spațialitatea medioeuropeană, națiunile fiind comunități imaginate, definite mai degrabă de coeziune culturală decât de teritoriu. Ovidiu Pecican își susține teza într-o manieră comparativă, prin raportare la celelalte popoare, și prezintă câteva tipologii fundamentale ale modernității românești perpetuate în literatura celor patru mari clasici și în scrierile lui Cioran și Ionescu. Amplul eseu al lui Ovidiu Pecican sintetizează particularități ale psihologiei poporului român așa cum se conturează ele din surse dintre cele mai variate, la scriitori, dar și la istorici ori alte personalități culturale.
Ființa și reflexivul ei • Umorul valah • Originalitate și coerență culturală vs ezitare și oscilație • Scepticism conservator • Psihologie la mahala • Mic tratat de miticografie • Mobilitate și paradox • Momentul ca monument • Complexe și reacții românești și medioeuropene
Ovidiu Pecican, profesor la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, doctor în istorie, prozator și eseist. A publicat volume de eseuri, studii și monografii istorice: Troia, Veneția, Roma (1998; 2007), Lumea lui Simion Dascălul (1998), Arpadieni, Angevini, români (2001), Realități imaginate și ficțiuni adevărate în Evul Mediu românesc (2002), Trecutul istoric și omul Evului Mediu (2002), Hașdeenii. O odisee a receptării (2003), Originile istorice ale regionalismului românesc (2003; ed. a II-a: Regionalism românesc, 2009), B.P. Hasdeu istoric (2004), Sânge și trandafiri. Cultură ero(t)ică în epoca ștefaniană (2005), Poarta leilor. Istoriografia tânără din Transilvania. 1990-2005 (2 vol., 2005-2006), Între cruciați și tătari (2006), Istorii intersectate (2007), Ce istorie scriem (2007), Dicționarul celor mai bune cărți de istorie românească (2008), Medievalități (2009), Letopisețul unguresc (2010), Istoria românilor (2 vol., 2010-2011), Avalon (2011), Pâlnia și burduful (2011), Istoria de sub covor (2013); lucrări de europenistică: Europa, o idee în mers (1997, 1999, 2002, 2004), România și Uniunea Europeană (2000, 2003, 2004), Acasă înseamnă Europa (2003); antologia Europa în gândirea românească interbelică (2008); a îngrijit ediții din Yves Ternon (Statul criminal, 2001), B.P. Hasdeu (Olteneștile, 2002), Geoffroy de Villehardouin (Cucerirea Constantinopolului, 2002), Robert de Clari (Cei care au cucerit Constantinopolul, 2005), Simion Dascălul (Letopisețul Ţărâi Moldovei, 2007), George Coșbuc (Comentarii la Divina Comedie, 2008, împreună cu Laszlo Alexandru). A mai publicat romane (Eu și maimuța mea, 1990; Razzar, 1998, în colaborare cu Alexandru Pecican, premiul Nemira; Imberia, 2006; Bokia, 2011; Arhitecturi mesianice, 2012; Noaptea soarelui răsare, 2014), volume de proză scurtă (Darul acestei veri, 2001, nominalizat la premiile ASPRO pe 2001; Clipuri, 2001; Zilele și nopțile după-amiezei, 2005; Povești de umbră și povești de soare, 2008), teatru (Arta rugii, 2007, editat împreună cu Alexandru Pecican, premiat de filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor), critică literară (Rebel fără pauză, 2004; Puncte de atac, 2006; Sertarul cu cărți, 2007; Reuniunea anuală a cronicilor literare, 2008), poeme (Nord. Moduri de locuire, 2008, viziune grafică Laura Ghinea; Elefanți pe o linie de tramvai, 2018; Filosofii ingenue, 2021, viziune grafică Alexandru Pecican), a antologat un volum de interviuri cu Nicolae Breban (O utopie tangibilă, 1994), a realizat un volum de convorbiri polemice (Vorbind, 2004, împreună cu Gheorghe Grigurcu și Laszlo Alexandru) și a reunit o serie de mese rotunde (Trasee culturale Nord-Sud, 2006). La Editura Polirom a mai publicat romanul Lumea care n-a fost (2018) și a tradus din limba franceză Istorie și cultură istorică în Occidentul medieval de Bernard Guenée (2018).
