Miruna, o poveste a fost distins cu Premiul pentru Proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi a fost tradus în limbile engleză, italiană şi slovenă.
Ascuns în sălbăticia Munţilor Făgăraş, Valea Rea nu e un sat ca toate celelalte. Aici se află poarta spre Ţara Subpămînturilor Nesfîrşite, unde îşi au ielele palat, şi de aceea timpul are altă curgere, oamenii vieţuiesc sute de ani împărţindu-şi pămînturile cu fiarele codrului, iar văzduhul are irizaţii de basm. În Valea Rea ajung doi copii de la oraş să asculte poveştile extraordinare ale bunicului, care, făcîndu-le pe înţelesul lor, amestecă „cele văzute cu cele nevăzute, cele pentru copii cu cele pentru oameni mari, cele de nespus cu tăcerile, trecutul cu niciodată”, pînă cînd Prîslea-cel-Voinic ajunge să fie la fel de real ca regele Carol, deşi cei mici nu ar şti să zică „dacă au trăit în acelaşi timp sau unul înaintea celuilalt”. Amintirile luptelor de la Rahova se împletesc cu cele despre făpturi cu trup de abur şi sălbăticiuni preschimbate în stană de piatră, legendele haiducilor din Codrii Vlăsiei şi istoriile familiei se topesc în vise care se plămădesc aievea, iar lumea întreagă este povestită „ca într-un joc, ca într-un descîntec”, într-o carte mai curînd spusă decît scrisă.
Bogdan SUCEAVĂ, născut la 27 septembrie 1969, la Curtea de Argeş. Studii în matematică la Universitatea din Bucureşti (licenţă 1989‑1994, master 1994‑1995) şi la Michigan State University (doctorat, 1996‑2002). Din august 2002, profesor în cadrul Departamentului de Matematică al California State University, Fullerton, SUA, unde în 2023 a primit premiul „L. Donald Shields” pentru excelenţă în domeniul academic şi creativitate. În 2020 a primit premiul „George Pólya” din partea Asociaţiei Americane de Matematică pentru articolul „Eclectic illuminism: Applications of affine geometry” („Un iluminism eclectic: aplicaţii ale geometriei afine”), scris împreună cu A. Glesser, M. Rathbun şi I.M. Serrano. Autor al volumelor: Teama de amurg (Topaz, 1990), Sub semnul Orionului (roman, Artprint, 1992), Imperiul generalilor târzii şi alte istorii (nuvele, Dacia, 2002; LiterNet, 2003), Bunicul s‑a întors la franceză (istorii, Editura T – Fundaţia Timpul, 2003; LiterNet, 2008), Venea din timpul diez (roman, Polirom, 2004, 2010, 2014; ediţie maghiară la Noran Libro, 2009; ediţie bulgară la Paradox, 2009; ediţie engleză la Northwestern University Press, 2011; ediţie franceză la Ginkgo éditeur, 2012; ediţie cehă la Paseka, 2014; cartea lunii la iLiteratura.cz în mai 2014; pentru această ediţie, Jiří Našinec a primit premiul „Josef Jungmann” pentru cea mai bună traducere în limba cehă din anul 2014), Miruna, o poveste (Curtea Veche, 2007, 2008; ediţie engleză la Twisted Spoon Press, 2014; ediţie italiană la Atmosphere Libri, 2014; ediţie slovenă la Modrijan Press, 2016; ediţie în colecţia Top10+ la Editura Polirom, 2017), Distanţe, demoni, aventuri (Tritonic, 2007), Vincent nemuritorul (roman, Curtea Veche, 2008; Polirom, 2019), Noaptea când cineva a murit pentru tine (Polirom, 2010; ediţie maghiară la Lector Kiadó, 2020), Memorii din biblioteca ideală (Polirom, 2013), Scrisori de la Polul Est (Agol, 2015), Republica (roman, Polirom, 2016), Istoria lacunelor (eseu, Polirom, 2017), Avalon. Secretele emigranţilor fericiţi (roman, Polirom, 2018; ediţie în colecţia Top10+ la Polirom, 2019), Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen şi poetica Jocului secund (eseu, Polirom, 2022).
