Romanul, publicat in 2000, este construit pe fundalul fascinant al mitologiei hinduse, cu largi incursiuni in magia folclorului indian, in vraja Orientului. Pe acest fundal de „O mie si una de nopti”, se tese o poveste vibranta de dragoste – integrabila in galeria legendarilor amanti din literatura –, plasata insa in lumea cintaretilor rock, indieni, englezi si americani. Un amalgam ametitor intre lumea ultramoderna a muzicii si cultura hindusa, cu zeii, miturile si conceptele ei. „O naratiune fabuloasa, incandescenta, plina de spirit – intr-un cuvint: remarcabila. In acest al saptelea roman al lui Rushdie, toate granitele se estompeaza: cea dintre culorile pielii, dintre viata si moarte, dintre Orient si Occident, dintre imaginatie si realitate. O carte despre faima, despre dragostea care invinge moartea, despre coruptie si realitati alternative, despre anii ’60 si anii ’90, depre mituri si catastrofe. Un «Ulise» al rock’n’roll-ului.” (The Independent)
Despre Pamintul de sub talpile ei, Salman Rushdie declara: „Mitul lui Orfeu este asemenea unui triunghi al artei, iubirii si mortii. Un mit pentru epoca noastra intunecata: mitul unui pamint nesigur, care ne trosneste sub picioare, deschizindu‑si falcile pentru a ne inghiti cu totul. O societate care a devenit cruda, superficiala, lacoma, bigota, desarta. Si, in mijlocul acestei lumi, jelim o generozitate pierduta, incercind sa intelegem – si sa aratam – care este aceasta. Un mit al dragostei ca neasteptata si coplesitoare descoperire a pamintului solid de sub picioarele noastre tremuratoare”.
Salman RUSHDIE s-a născut la Bombay (azi Mumbai) în 1947. La vârsta de treisprezece ani a plecat în Anglia, unde a studiat istoria la prestigiosul King’s College din Cambridge. După absolvire s-a mutat la Karachi, în Pakistan. A avut o scurtă și nefericită experiență în televiziune, după care s-a întors în Anglia, unde și-a construit o carieră de scriitor profesionist. A debutat în 1975 cu Grimus, dar romanul care l-a impus definitiv a fost Copiii din miez de noapte (1981), distins în același an cu Booker Prize și în 1993 cu The Booker of Bookers. I-au urmat volumele Rușinea (1983), Versetele satanice (1988), pentru care a fost condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini în 1989, Harun și Marea de Povești (1990), Ultimul suspin al Maurului (1995), Pământul de sub tălpile ei (1999), Furie (2001), Shalimar clovnul (2005), Seducătoarea din Florența (2008), Luka și Focul Vieții (2010), Doi ani, opt luni și douăzeci și opt de nopți (2015), Casa Golden (2017), Quichotte (2019), Orașul Victoriei (2023). Pe lângă romanele menționate, a mai publicat culegerea de povestiri Orient, Occident (1994) și volumele de publicistică Patrii imaginare (1992) și Dincolo de limite (2002), precum și jurnalul de călătorie Surâsul jaguarului (1987). În 2012 i-a apărut volumul de amintiri Joseph Anton: Memorii. De-a lungul carierei, Rushdie a fost recompensat cu numeroase distincții literare pe lângă cele amintite mai sus: Golden PEN Award, premiul James Tait Black Memorial, James Joyce Award, Prix du Meilleur Livre Étranger. În 1983 prozatorul a devenit membru al Royal Society of Literature. În 1999, Franța i-a acordat titlul de Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres. În 2007 i-a fost decernat titlul de Cavaler al Imperiului Britanic, iar în 2008 a devenit membru al American Academy of Arts and Letters. Din anul 2000, Salman Rushdie locuiește în SUA, în New York City. În 12 august 2022, pe când se pregătea să țină o conferință la Institutul Chautauqua din Chautauqua, New York, a fost înjunghiat de mai multe ori pe scenă de un bărbat în vârstă de douăzeci și patru de ani din Fairview, New Jersey. Scriitorul a supraviețuit, dar a suferit răni grave, în urma cărora și-a pierdut vederea la un ochi și capacitatea de a-și folosi o mână. Despre această experiență traumatizantă scrie în cartea sa Cuțitul. Reflecții în urma unei tentative de asasinat, apărută în 2024.
Foto autor: © 2024, Rachel Eliza Griffiths
