- ISBN
- 978-973-46-1996-2
- An apariție
- 2011
- Lună apariție
- 0
- Număr pagini
- 592
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
- Colecție
- BIBLIOTECA POLIROM > Seria de autor „Salman Rushdie”
- Domenii
Editie noua, in seria paperback, lansata in aceasta toamna.
Despre Pamintul de sub talpile ei, o varianta moderna a mitului orfic, Salman Rushdie declara: „Mitul lui Orfeu este asemenea unui triunghi al artei, iubirii si mortii. Un mit pentru epoca noastra intunecata: mitul unui pamint nesigur, care ne crapa sub picioare, deschizindu-si falcile pentru a ne inghiti cu totul. O societate care a devenit cruda, superficiala, lacoma, bigota, desarta. Si, in mijlocul acestei lumi, jelim o generozitate pierduta, incercind sa intelegem – si sa aratam – in ce consta aceasta. Un mit al dragostei ca neasteptata descoperire a pamintului solid de sub picioarele noastre tremuratoare”.
„Pamintul de sub talpile ei e o fiara care devoreaza cultura pop, istorie imaginara si mit. Tirul epic al lui Rushdie n-a fost niciodata atit de impresionant. Avem in fata ochilor un romancier extraordinar, care actio-neaza asemenea unui maestru al metamorfozelor, preschimbind viata, arta si limbajul intr-un labirint subteran al imaginatiei.” (Don DeLillo)
„In acest roman, toate granitele se estompeaza: cea dintre culorile pielii, dintre viata si moarte, dintre Orient si Occident, dintre imaginatie si realitate. O carte despre faima, despre dragostea care invinge moartea, despre coruptie si realitati alternative, despre anii ’60 si anii ’90, despre mituri si catastrofe. Un Ulise al rock’n’roll-ului.” (The Independent)
- An apariție
- 2011
- Lună apariție
- 0
- Număr pagini
- 592
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
Despre autori
Salman RUSHDIE s‑a născut la Bombay (azi Mumbai) în 1947. La vârsta de treisprezece ani a plecat în Anglia, unde a studiat istoria la prestigiosul King’s College din Cambridge. După absolvire s‑a mutat la Karachi, în Pakistan. A avut o scurtă şi nefericită experienţă în televiziune, după care s‑a întors în Anglia, unde şi‑a construit o carieră de scriitor profesionist. A debutat în 1975, cu Grimus, dar romanul care l‑a impus definitiv a fost Copiii din miez de noapte (1981), distins în acelaşi an cu Booker Prize şi cu The Booker of Bookers în 1993. I‑au urmat volumele Ruşinea (1983), Versetele satanice (1988), pentru care a fost condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini în 1989, Harun şi Marea de Poveşti (1990), Ultimul suspin al Maurului (1995), Pământul de sub tălpile ei (1999), Furie (2001), Shalimar clovnul (2005), Seducătoarea din Florenţa (2008), Luka şi Focul Vieţii (2010), Doi ani, opt luni şi douăzeci şi opt de nopţi (2015), Casa Golden (2017), Quichotte (2019), Oraşul Victoriei (2023). Pe lângă romanele menţionate, a mai publicat culegerea de povestiri Orient, Occident (1994), volumele de publicistică Patrii imaginare (1992) şi Dincolo de limite (2002) şi jurnalul de călătorie Surâsul jaguarului (1987). În 2012 i‑a apărut volumul de amintiri Joseph Anton: Memorii. De‑a lungul carierei, Rushdie a fost recompensat cu numeroase distincţii literare pe lângă cele amintite mai sus: Golden PEN Award, premiul James Tait Black Memorial, James Joyce Award, Prix du Meilleur Livre Étranger. În 1983 prozatorul a devenit membru al Royal Society of Literature. În 1999, Franţa i‑a acordat titlul de Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres. În 2007 i‑a fost decernat titlul de Cavaler al Imperiului Britanic, iar în 2008 a devenit membru al American Academy of Arts and Letters. Din anul 2000, Salman Rushdie locuieşte în S.U.A., în New York City. În 12 august 2022, pe când se pregătea să ţină o conferinţă la Institutul Chautauqua din Chautauqua, New York, a fost înjunghiat de mai multe ori pe scenă de un bărbat în vârstă de douăzeci şi patru de ani din Fairview, New Jersey. Scriitorul a supravieţuit, dar a suferit răni grave, în urma cărora şi‑a pierdut vederea la un ochi şi capacitatea de a‑şi folosi o mână. Despre această experienţă traumatizantă scrie în cea mai recentă carte a sa, Cuţitul. Reflecţii în urma unei tentative de asasinat.
Foto autor: © 2024, Rachel Eliza Griffiths