Romanul O femeie la fereastra a fost ecranizat in 1976, cu Romy Schneider, Philippe Noiret si Victor Lanoux in rolurile principale.
Poveste de dragoste intre o aristocrata, marchiza Santorini, si un comunist, Michel Boutros, O femeie la fereastra este deopotriva marturia aspiratiei autorului de a se sacrifica pentru o cauza in care crede.
In 1936, aflata in Grecia, unde sotul ei este diplomat, Margot Santorini traieste o viata searbada pina cind, intr-o seara, de la fereastra camerei sale de hotel, vede un barbat urmarit de politie si decide sa-i ofere o ascunzatoare. Fugarul se dovedeste a fi Michel Boutros, un militant ostil regimului. Curajul, idealismul si umanitatea tinarului o seduc imediat pe Margot.
„Mi-am imaginat o femeie tinara, frumoasa, bogata, marchiza Santorini. Printr-o intimplare, ea il scapa din miinile politiei din Atena, unde sotul ei e diplomat, pe un tinar comunist, Michel Boutros. Margot Santorini se indragosteste de Boutros. Dar ce poate ea iubi la acest om, care-i spulbera toate prejudecatile? Faptul ca e un baiat frumos? Si asta, dar explicatia este insuficienta, de vreme ce Margot e o femeie dificila. Ea crede ca intrezareste in el un personaj de mare viitor, sortit unui destin important si alaturi de care va trai o aventura intensa. In ceea ce-l priveste, Boutros o iubeste pe Margot, dar ii intuieste intentiile. Mai exact, intelege ca Margot iubeste in el burghezul care era inainte sa devina comunist. E ingrozit.
Aici e punctul esential al cartii mele: va accepta oare Boutros, inspirat de anticul oracol din Delfi, pe care se duce sa-l consulte impreuna cu Margot, faptul ca femeia, animata intotdeauna de realism, nu poate iubi un barbat decit pentru forta si prestigiul lui?” (Pierre Drieu la Rochelle)
„Pierre Drieu la Rochelle este un scriitor minunat, un stilist de prima marime.” (Andre Malraux)
O femeie la fereastra, poate cel mai frumos roman al lui Pierre Drieu de la Rochelle, intriga si astazi la peste opt decenii de la publicare (a aparut in 1929): intilnirea dinte o marchiza si un comunist duce la un sir de aventuri, pe fundalul unei lumi oarecum familiare, caci actiunea se petrece la Atena, intr-o lume cosmopolita. (…) Poate
Un roman de mare stil, cazut pe nedrept in uitare, al unui autor care si-a cautat toata viata drumul, oscilind intre ideologia de dreapta extrema si cea de stinga. Acest zbucium se reflecta si in povestea de dragoste dintre frumoasa marchiza Margot Santorini, sotia unui diplomat aflat in Grecia, si tinarul Michel Boutros, un militant comunist, osti
Romanul O femeie la fereastra scris in anul 1929, ne arata latura romantica a scriitorului Perre Drieu La Rochelle, cunoscut pentru implicarea sa in politica (de care nu se dezminte nici in acest roman, in ciuda povestii de iubire aflate in centrul actiunii). De fapt tenta politica pot spune ca e acel condiment care pune in valoare iubirea dintre c
Un roman surprinzator, camilpetrescian in articulatiile lui, se dovedeste O femeie la fereastra (Editura Polirom, 2013, traducerea din limba franceza de Ileana Cantuniari), apartinindu-i lui Pierre Drieu la Rochelle. Un nume de scriitor controversat pe piata literara si ideologico-politica franceza, practic necunoscut la noi, nici macar ca prozator
In 1929, scrie romanul Une femme a sa fenetre, care ne dezavaluie o alta fata a autorului Pierre Drieu la Rochelle, cea a scriitorului romantic, ce este calabil sa infatiseze aspectele serioase ale vietii (caci da, dragostea este un lucru serios!), intr-o maniera moderna pentru acele timpuri, intelectuala si atingind toate problemele unei perioade
Romancier, eseist si jurnalist, fost combatant in Primul Razboi Mondial, Pierre Drieu la Rochelle (1893-1945) este una dintre figurile controversate ale literaturii franceze prin optiunile sale ideologice. Autointitulat „socialist fascist“, colaboreaza cu regimul nazist de ocupatie, dar salveaza vietile mai multor scriitori persecutati, precum Jean-Paul Sartre si Jean Paulhan. A debutat in 1917 cu volumul de poezii Interrogation (Interogatie). In romane precum Barbatul coplesit de femei (1925), Focuri vii (1931) ori Gilles (1939) abordeaza teme ca decadenta burgheza, experienta seductiei ori angajarea sociala. Se sinucide in 1945, dupa alte doua incercari esuate de a-si pune capat vietii.
Noi și partenerii noștri stocăm și/sau accesăm informațiile de pe un dispozitiv, cum ar fi modulele cookie, și prelucrăm date cu caracter personal, cum ar fi identificatori unici și informații standard trimise de un dispozitiv, pentru reclame și conținut personalizate, măsurători de reclame și de conținut, informații despre publicul-țintă, precum și în scopul dezvoltării și îmbunătățirii produselor. Cu permisiunea dvs., noi și partenerii noștri putem folosi date și identificări precise de geolocație prin scanarea dispozitivului. Puteți da clic pentru a vă da acordul cu privire la prelucrarea realizată de către noi și partenerii noștri conform descrierii de mai sus. Vă rugăm să rețineți că este posibil ca anumite prelucrări ale datelor dvs. cu caracter personal să nu necesite consimțământul dvs., dar aveți dreptul de a refuza o astfel de prelucrare. Preferințele dvs. se vor aplica numai acestui site web.
