Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
Filmul surd în România mută
ISBN
978-973-46-2364-8
An apariție
2011
Lună apariție
12
Număr pagini
304
Tip ediție
broșată
Format
130x200
Colecție
CINEMA
Domenii

Filmul surd în România mută

Politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989)

Autori: Cristian Tudor Popescu
Vezi eBook
 
Pornind de la filme ale unor monstri sacri ca Griffith, filmele sovietice de propaganda ale deceniului trei (inclusiv Eisenstein) sau cele propagandistice naziste (Leni Riefenstahl), volumul prezinta filmul romanesc de fictiune – de la peliculele interbelice, incepind cu Razboiul de independenta, pina la cele ale epocii comuniste. Acestea din urma sint diferentiate in functie de perioadele in care au fost produse si de evolutiile politice specifice perioadelor respective si sint urmate de numeroase studii de caz, intre care Directorul nostru, Puterea si Adevarul, dar si filme antisistem precum Reconstituirea.
 
„Filmul romanesc de fictiune s-a nascut cu propaganda politica in el, ca un copil infectat cu HIV inca din pintecele mamei. Istoria lui a fost dublata de istoricul bolii. Pe linga semnele specifice cresterii, in fiecare etapa de viata, tumorile, eruptiile, plagile s-au dezvoltat si ele. Cosurile pubertatii filmului romanesc au aparut linga bubele sindromului imunodeficientei politice.
Din cele 550 de pelicule ale perioadei comuniste, aproximativ 222 (adica 40%) pot fi considerate ca avind caracter politic, propagandistic, restul fiind divertisment, comedie muzicala, filme pentru copii – proportia lui Lenin (60% propaganda, 40% diver-tisment) fiind totusi inversata.
Cu prea putine exceptii, propaganda din cinema a urmat cu fidelitate liniile politice de evolutie ale PCR. A fost mai intii prosovietica, internationalista, antiromaneasca, apoi national-comunista, anticitadina, antiintelectuala, antioccidentala, vehicul al cultului lui Ceausescu.” (Cristian Tudor Popescu)
 
 
 
An apariție
2011
Lună apariție
12
Număr pagini
304
Tip ediție
broșată
Format
130x200
Fără comentarii
Propaganda si cinematograful • Propaganda si filmul de fictiune • Inceputurile influentei cinematografului asupra realitatii • Cinematograful sovietic de propaganda • Cinematograful romanesc de propaganda


Despre autori


Cristian Tudor POPESCU (n. 1956, București), absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare București, este scriitor și gazetar, unul dintre cei mai prestigioși din România după 1989. Critic și istoric de film, doctor în cinematografie și media al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Cineaștilor. Redactor-șef al ziarului Adevărul (1996-2005), al săptămânalului Adevărul Literar și Artistic (1992-2005), al ziarului Gândul (2005-2008), fondator al platformei Republica. Președinte al Clubului Român de Presă (2003-2008). Realizator al emisiunilor săptămânale de cultură cinematografică Cine Te Prinde (ProTV, 2005-2014) și CinemaTePeca (Digi 24, 2018-2019). Declarat pe baza sondajelor de opinie, de patru ori consecutiv, ziaristul și analistul politic nr. 1 al României, în anii 2005, 2006, 2007, 2008. Deținător al premiului european pentru jurnalism ZEIT-Stiftung. Distins cu Ordine dei Giornalisti, înmânat de președintele Italiei, Carlo Azeglio Ciampi, în decembrie 2004. Premiul Congresului European de SF de la Montpellier pentru volumul Planetarium (1987), premiul de excelență al revistei Convorbiri literare (Iași, 2011), premiul academic al Uniunii Cineaștilor din România (2011), premiul „Ion Cantacuzino” pentru publicistică cinematografică (UCIN, 2015).

Cărți publicate: Planetarium (Albatros, 1987, Premiul Congresului European de SF, Montpellier); Imperiul oglinzilor strâmbe (Societatea „Adevărul”, 1993, antologie SF); Copiii fiarei (ediția I, DU Style, 1997; ediția a II-a, Polirom, 1998; ediția a III-a, Polirom, 2013); Vremea Mânzului Sec (ediția I, Cartea Românească, 1991; ediția a II-a, Polirom, 1998; ediția a III-a, Polirom, 2019); Timp mort (Polirom, 1998); Omohom. Ficțiuni speculative (Polirom, 2000); România abțibild (Polirom, 2000); Un cadavru umplut cu ziare (Polirom, 2001); Nobelul românesc (Polirom, 2002); Sportul minții (Humanitas, 2004); Libertatea urii (Polirom, 2004); Trigrama Shakespeare. Ficțiuni speculative (Corint, 2005); Luxul morții (Polirom, 2007); Cuvinte rare (Polirom, 2009); Filmul surd în România mută. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune (1912-1989) (Polirom, 2011); Filmar (Polirom, 2013); Viața și Opera (Polirom, 2016), Dumnezeu nu e mort. Interceptări. Note informative (Polirom, 2022), Râsul dracului. Interceptări. Informații desecretizate. Autodenunțuri (Polirom, 2024).



Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri