pe revistatimpul.ro
Primul lucru care m-a surprins la Viorica Raduta, citindu-i cel mai recent roman, a fost vocea. (...) In Vremea Moroiului, Viorica Raduta reuseste o fotografie apocaliptica a Romaniei de azi. (…) Apoi stilul rar al Vioricai Raduta, care zboara permanent inspre trecutul Moroiului ori prezentul lui, inspre cer ori pamint si chiar dincolo de el
Citeste mai multin Orizont nr. 1
Naratiune anistorica intr-o societate atinsa de presiunile mostenirilor istorice, Ghetsimani 51 este un roman in care dimensiunea spirituala a naturii umane revine aproape obsesiv si care invita la redescoperirea prezentei miraculosului in imediata noastra proximitate.
Citeste mai multin Romania literara nr. 1
Capitolul al doilea este, in multe privinte, cel mai interesant. Sigur, noi nu avem inca ceea ce as numi o cultura a acestui fel de a face istorie care este interviul. Dan Pavel a avut o tentativa asemanatoare, printre putinele, schitind istoria Conventiei Democrate. Problema modalitatii cu pricina este relativa lipsa de control din partea autorulu
Citeste mai multin Romania literara nr. 1
La capatul noptii devine interesant si spectacular odata ce Vartan Arachelian deruleaza altfel filmul orasului cu istoriile mici, deopotriva exotice si flamboaiante. Premisa este una: „orice este permis daca morala este ingaduitoare”. Iar pe acest platou de filmare (restaurantul, piata, faleza) se inregistreaza filmul unui loc si al une
Citeste mai multin Romania literara nr. 1
E uimitor cu cita acribie analizeaza Culianu trasatura urcatoare, cvasimagica, a filosofiei. Tocmai de aceea spuneam ca volumul depaseste cu mult conventia unei licente in filologie. Culianu e filolog doar prin stiinta limbilor, in rest e un savant cu preocupari ezoterice, iar motivatia din care i se hraneste efortul nu e teoretic, ci autoreferenti
Citeste mai multin Romania literara nr. 1
obiecte umane coaguleaza fulguratiile din de-a viul intr-o macro-„naratiune” poetica. Adastarea in aceeasi zona obsesionala ar putea deschide calea repetitivitatii imaginarului, a monotoniei. Din acest punct de vedere, poetul va avea de depasit o alta „agonie” creatoare. Deocamdata, sa ne bucuram insa de poezia vie a lui Teo
Citeste mai multin Romania literara nr. 4
Spune poetul insusi: „Dragostea noastra este tot ce-am scris./ Un inger mi-a soptit vorba cu vorba”. In Dante este evocata o metamorfoza pe care Calinescu a folosit-o ca metafora pentru prefacerea spiritualului in material si viceversa in poezia lui Arghezi: o reptila care, inghitindu-si prada, devine animal, in timp ce animalul inghiti
Citeste mai multin Romania literara nr. 5
Ce ar mai fi de spus este ca o carte precum aceasta merita o discutie fara prejudecati, nu de alta, dar chiar daca fascismul nu ne mai ameninta direct, cel putin la un orizont apropiat, cu toata coada lui sinistra de cometa ideologica sau politica, reactia de-a lungul intregii noastre istorii, pe care tocmai am semnalat-o, la orice modernizare meni
Citeste mai multin Romania literara nr. 5
Villa Margareta este o carte marturie necesara. Pentru cea care a scris-o, pentru cei care nu vor sa uite, pentru cei care vor sa stie ce a fost, cum a fost. In ordine strict literara, niciun adevar biografic sau istoric nu va putea insa concura cu „adevarul minciunilor” despre care scria Llosa. Un tip de „adevar” doar parti
Citeste mai multin Dilema veche nr. 607
Acesta e romanul care i-a adus lui Roth primele si cele mai aberante acuze de misoginie. Publicat in 1974, dupa ce daduse Complexul lui Portnoy si The Great American Novel, iar cariera lui explodase, Viata mea de barbat este romanul inspirat de experienta propriului mariaj cu Margaret Martinson, dar mai ales de divortu
Citeste mai mult