în Rom nia literară, nr. 51
Cenuşă rece este istoria pîndei dintr-o familie disfuncţională. O pîndă tăcută între oameni indisponibili pentru adevăr. Lumea din Cenuşă rece e dezumanizată şi familiile nu au nimic compensator. Mihaela Perciun scanează procesul interior în care nimeni nu atacă decisiv, nici nu alege calea firească spre împăcare. Fiecare cu ad
Citeste mai multîn Rom nia literară, nr. 51
Ana Maria Sandu scrie în Pereţi subţiri tot despre intimitatea comună. Un bloc construit de 15 familii în timpul comunismului respiră vieţile locuitorilor. Care nu pot fi altceva decît poveşti de viaţă în zigzag, cu bune şi rele, între care se strecoară un timp al morţii. Căci, oricît de savuroase şi anecdotice, poveştile de via
Citeste mai multîn Tribuna, nr. 366
Mica localitate Luna de Jos orbitează Clujul metropolitan, viețile locuitorilor se întretaie după cum dictează „Ceasornicarul orb”. Mecanismele comediei, feeriei ghidează întîlniri și iubiri fulgerătoare, trădări și gelozii, sau descoperirea tîrzie – în asfințitul vieții – a amorului consolator. Lumea e, în genere, aceea p
Citeste mai multîn Tribuna, nr. 366
Dacă ar fi să-i găsim un termen de comparație, ne vine-n minte maghiarul Pèter Esterházy, deja o multipremiată somitate europeană, și romanul său O femeie. Ca și acesta, Gheorghe Crăciun este un designer și un investigator al universului feminin, al frumuseții femeii, nemuritoare și totodată supuse caducității; imaginile sale, tot
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 901
Prin întinderea operei, amplitudinea spiritului, varietatea abordărilor, conştiinţa convenţiilor şi erudiţia impresionantă şi prin etica scrisului – acea cultură a „citatului asumat” pe care un Gheorghe Grigurcu o mai regăsea în cultura rom nă doar la Călinescu şi la Negoiţescu –, credem că reiese foarte clar faptul că ami
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 901
Tulburătoare e, aș spune, mai ales revenirea spectrală, peste timp și mode, a trecutului reprimat și/sau ocultat; semn, probabil, că ideile, formele și mesajele suprimate sale ies, adeseori, la suprafață, unde și cînd te aștepți mai puțin… Faptul că Bogdan Suceavă a ales, pentru dezvoltarea în suită a temei sale, formu
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 901
Gheorghe Crăciun este, poate, primul teoretician care s-a încumetat, după întreprinderea lui Matei Călinescu din anii ’70, să propună un mod cuprinzător, universalist de a privi poezia modernă, inclusiv poezia modernă rom nească. Nici nu se putea altfel, din moment ce a perceput modernitatea ca pe un fenomen plurivalent despre care a
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 901
Hotel Ambos Mundos. Scurt eseu de antropologie borgesiană este, poate, cea mai bună sau, oricum, cea mai militantă, mai decisă, mai tranșantă carte de pînă acum a lui Vintilă Mihăilescu: o foarte prețioasă resursă, deja. Și, așa cum vom vedea, un butoi cu pulbere. Căci dacă sociologia (așa cum știm de la Bourdieu) este un
Citeste mai multîn Orizont, nr. 11
Captivant întîi de toate prin însăși povestea tulburătoare a adolescentei, romanul surprinde la fiece pas. Vocea naratorială e atît de puternică, încît cititorul ajunge să perceapă realitatea la fel ca fata-narator, înregistrînd senzorial orice obiect sau aspect cu care aceasta intră în contact. Mai mult, vîrsta naratoarei e cea c
Citeste mai multîn Orizont, nr. 11
Eclectismul Pîrtiei atinge paradigma narativă a optzeciştilor, prin reprezentarea realistă şi incursiunea onirică, prin ironie şi parodie, adevăr şi parabolă. Din punctul de vedere al istoriei literare, romanul lui Emil Iordache e (o spun iarăşi, apăsat) un cîştig indubitabil. La scara marii Istorii, e o ficţiune care evocă pericol
Citeste mai mult