pe catavencii.ro, 22 septembrie 2023
Lodge e cu siguranță narcisist, ca orice scriitor, dar știe să mascheze asta, urmând tradiția așa-numitei rețineri britanice, ceea ce face agreabilă lectura memorialisticii sale. (…) În Diverse grade de succes, Lodge adoptă treptat tonul patriarhului care a trecut prin toate ale vieții, îngăduitor și politicos, dar fără a uita să-i pună la punct pe cei cu care a avut ceva de împărțit. Inteligentul scriitor știe ce așteaptă cititorul de la memorialiștii celebri: conflicte, dezvăluiri și ricanări.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1176, 22 septembrie 2023
Copilăria lui Kaspar Hauser e un exemplu prin care putem observa că un mediu haotic nu poate genera altceva decât haos în oamenii pe care îi atrage. Și, în același timp, e un roman plin de nostalgie, care, prin felul în care prezintă realitatea, așa dură cum este ea de cele mai multe ori, ne poate face mai conștienți de cât de mult avem nevoie de oamenii din jurul nostru și cât de mult ne afectează relația cu aceștia.
Citeste mai multpe lapunkt.ro, 21 septembrie 2023
Ada sau ardoarea. O cronică de familie este unul dintre acele romane care îşi obligă cititorul la o alegere tranşantă. Între îmbrăţisarea (cvasi-erotică) a ficţiunii şi respingerea ei brutală, nu poate exista calea de mijloc a moderaţiei. Uriaş, labirintic, bizar, excentric şi baroc, textul lui Nabokov, apărut în 1969, este rodul unei imaginaţii ce amestecă şi devoră lumi, cu energia teribilă a unei zeităţi păgâne.
Citeste mai multîn revista Vatra, 21 septembrie 2023
Preda. Adevărul ca o pradă e o carte care se achită remarcabil de misiunea de a integra, într-o viziune în aceeași timp coerentă și umanizantă, viața și opera scriitorului. Răileanu s-a documentat îndeaproape cu privire la detaliile biografiei lui Preda (drept mărturie stă bibliografia de la finalul volumului) și a recitit cu atenție întreaga proză. Reiese de aici o narațiune care nu scapă din vedere aproape nimic (detalii și obsesii existențiale, teme ale operei), reușind să așeze convingător toate piesele puzzle-ului Preda, destul de greu de refăcut din cauza epocilor diverse traversate și a schimbărilor permanente de strategie adoptate în raport cu constrângerile specifice fiecăreia. Atu-ul biografiei ficționale a lui Răileanu constă în a reuși să redea un Preda unitar, dincolo de toate negocierile de moment ale scriitorului.
Citeste mai multpe citestema.ro, 20 septembrie 2023
Susan Abulhawa pune în centrul romanului său, dincolo de cadrul politic și teatrul de război, și o poveste de iubire, singura adevărată trăită de Nahr și singura care va conta. Prizonieră în Cub, Nahr trăiește în conformitate cu unicul adevăr, cu propriile valori și cu convingerea că nu se poate abandona pe sine în ciuda unei lumi din care pare să se fi evaporat iubirea pentru aproape. (…) Ceea ce îi reușește, fără îndoială, e să tragă un nou semnal de alarmă cu privire la faptul că, în prezent, tragediile nu au o formă fictivă, chipurile nu sunt digitale, oamenii nu sunt doar nume dintr-o listă. Nahr e un personaj care amintește întrucâtva de Leila lui Elif Shafak din 10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie, amândouă fiind femei care nu mai pot fi salvate, nu mai au parte de libertate sau își pierd viața, însă nu pierd lupta cu adevărul, ci rămân în memorie ca personaje imposibil de uitat. Romanul lui Susan Abulhawa salvează, așa cum face și Elif Shafak, o fărâmă de viitor.
Citeste mai multpe citestema.ro, 17 septembrie 2023
Dintr-un tren de mare viteză al prozei scurte, scriitorul Bogdan Perțache face o oprire pentru romanul Visul canadian, o excelentă portretizare a deziluziilor care însoțesc emigrarea și, totodată, a modului în care un abandon din copilărie ne dictează uneori întreaga viață. (…) Dincolo de o paralelă firească și inevitabilă dintre realitatea românească și visul canadian, lui Bogdan Perțache îi reușește un roman al devenirii, chiar dacă de scurte dimensiuni. E un roman al celui care, în cele din urmă, reușește să se așeze în propriul centru, iar Canada se întâmplă să fie destinația în care alege să rămână. Fuga se oprește, visul canadian continuă.
Citeste mai multîn Alecart, 17 septembrie 2023
Romanul lui Rabih Alameddine nu e o lectură comodă pentru că te obligă să te confrunți cu prejudecăți de natură diferită, pune în lumină diferențele, diversitatea. Și nu o face dintr-un singur unghi, forțează bariere, caută să capteze umbre, colțuri întunecate. Luminează pentru o clipă, aducând la un loc perspective, adevăruri inconfortabile. E un roman despre schimbările, uneori brutale, cu care societatea se confruntă, dar mai ales, un roman despre diversitate și despre frontierele în spatele cărora ne baricadăm, mereu însă pe punctul de a ceda și de a se reajusta sub impactul adevărurilor omenești.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1175, 15 septembrie 2023
Într-un limbaj accesibil și cu care este uşor să rezonăm, autoarea reușește să abordeze acest subiect încâlcit cu multă claritate, demonstrând că edificarea unei societăţi noi, în care să ne simțim cu adevărat „auziți”, este posibilă. În acest proces, însă, este nevoie să ținem minte că frica și nesiguranța cauzate de catastrofe, războaie și pandemii rareori au ca rezultat imediat construirea unei lumi juste şi prospere, deoarece furia şi frica individuală produc involuții cu caracter fascist şi promovează creșterea şi amplificarea urii faţă de cei care se prezintă diferit. În ciuda acestui fapt, unor astfel de manifestări trebuie să li se opună o rezistenţă activă, care să cultive sămânța solidarității și a acceptării, fără a fi orbită de mesajele de ură tot mai copleșitoare. În această reflecție asupra prezentului și viitorului, Elif Shafak folosește un stil clar și limpede, îmbogățit uneori de imagini poetice și de metafore care arată talentul ei de romancieră.
Citeste mai multpe blog.libris.ro, 13 septembrie 2023
Cei opt munți este o carte a începutului care pare fără sfârșit, a unui început de lume în care nu există vinovăție sau trădare, doar cea moștenită prin părinți, o poveste care amintește de marile prietenii ale literaturii – Ghilgameș și Enkidu din Epopeea lui Ghilgameș sau Ahile și Patrocle din Iliada. Pietro și Bruno au acest tip de legătură nobilă, sensibilă și dezinteresată, fără a cădea în ceea ce numea Octavio Paz „capcana mortală” a egoismului. Paolo Cognetti ne spune o poveste despre un timp ideal, moromețian, care încă mai avea răbdare, o splendidă meditație despre singurătate și intensitatea trăirilor care nu întotdeauna își găsesc forma de a fi exprimate, dar odată puse în cuvinte devin o certitudine.
Citeste mai multpe bookhub.ro, 12 septembrie 2023
Rupturile, ne arată excelentul roman al lui George C. Dumitru, sunt specifice unei societăți fără repere, în dezechilibru permanent, o lume fără soluții și fără valori, dar cu dorința bizară de a trăi fericirea din plin, din preaplin.
Citeste mai mult