pe omiedesemne.ro
Întâlnim, în acest roman alert, întreaga recuzită a alienării de azi: lipsa emaptiei umane, metastazele însingurării și ale înstrăinării de ceilalți, din ce în ce mai accelerate, prezența unui sedentarism domestic, generat de izolarea în fața computerului, al cărui ecran animat de ședințe sau meeting-uri oficiale substituie atât relațiile fizice, cât și pasiunile sau idealurile. O lume care pendulează amețitor între procedură și angoasă, între disipare umană și debusolare permanentă.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Un volum masiv în sensul bun al cuvântului, excelent scris, care curge natural și verosimil. Simona Antonescu a spart media numărului de pagini scrise de scriitorii români contemporani și a făcut-o magistral.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Stela pare un roman simplu (dar nimic nu e simplu într-o lume așa de complicată), este un volum care te pune pe gânduri, care-ți lansează foarte multe întrebări, care ne dezvăluie că în fiecare om există gânduri, visuri neîmplinite și speranțe deșarte, cu o cale lungă și întortocheată până la a-și descoperi propria identitate.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Chiar cu scăderea de turație din a doua parte a volumului, în care pare că ițele poveștii se mai diluează, Tarot este o carte pasionantă, scrisă cu zvâc și cu multă sinceritate.
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Evoluţia unor iubiri, (de)formarea unor familii și istoria unei ţǎri de-a lungul mai multor decenii sunt reflectate de Bogdan Creţu într-un roman cu mai multe focoase. E realist și totodatǎ emoţional, frust și totodatǎ referenţial. E tulburǎtor (și) prin ritmul narativ, care omogenizeazǎ și coaguleazǎ fluidele epice într-o poveste aptǎ sǎ perforeze ca un acid învelișurile, sǎ preschimbe trauma în memorie și sǎ redescopere sensul într-o lume fǎrǎ busolǎ.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1196
Romanul e bine și de multe ori foarte bine scris: alert, ritmat, cu dialoguri bune, cu tușe precise. E o lectură mai mult decât agreabilă. O intrigă și ea interesantă, proiectată pe un fundal care devine mai important și acaparează atenția. Dar mie prima parte a cărții mi se pare că indică un potențial aparte al autoarei pentru astfel de intrigi intimiste. Dacă pentru Iris a existat o ieșire fericită, o salvare, pentru Angela capătul a fost cel mai rău cu putință: pe de o parte, descoperirea unei lumi noi, fascinante, pe de alta, sinuciderea. (…) Literatura este mai eficientă decât orice discurs tranșant; ne poate ajuta să renunțăm la clișee. Și ne mai poate învăța, emoționându-ne, să fim empatici.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1196
Cartea e bine scrisă, cu o frază sincopată, nervoasă, bine adaptată situațiilor epice. Personajele sunt vii, scenele tensionate. Romanul are ceva cinematografic și poate șoca prin anumite scene crude ori prin intransigența și luciditatea unora dintre verdicte.
Citeste mai multpe citestema.ro
McEwan îți spune o poveste. Asta înseamnă că ai acceptat deja să stai cu el la masă și că-l asculți cu atenție. Îl știi pe McEwan, pe Ian, v-ați mai întâlnit de câteva ori și chiar ți se pare un tip de ispravă, care, pe deasupra, le mai are și cu vorbele. Așadar, știi din start că, orice-ar îmbrobodi, vine cu ceva nou, cu un miez de ceva. Cum e aici, de nucă.
Citeste mai multpe alecart.ro
Radiografie a relațiilor din interiorul unei familii și a realității mai largi a societății americane din Midwest, Crossroad propune o lume de sine stătătoare, care își trage însă substanța și oglindește imaginea amplă, de un puternic realism, a unei comunități confruntate cu propriile inerții și convulsii. Între plăcile tectonice în mișcare ale vechiului și ale noului, Jonathan Franzen cartografiază largile teritorii ale mecanismelor psihice, ale motivațiilor din spatele măștilor sociale adoptate de personaje, ale fisurilor care apar, se extind și explodează până în punctul în care criza dislocă tot ceea ce a fost atent construit și poți privi în hăul ce se afla în spatele fațadei de liniște sau de aparentă mulțumire.
Citeste mai multpe rasfoiala.com
O incursiune plină de empatie şi căldură în viaţa publică şi intimă al unuia dintre cei mai faimoşi pictori români, cartea mi-a schimbat complet părerea despre acest subgen literar tot mai apreciat de publicul cititor. (…) Imaginaţi-vă că priviţi un tablou şi încercaţi să desluşiţi mesajul autorului său, gândurile care îl munceau când l-a creat, resorturile şi intenţiile din spatele artei sale. Întreaga carte a Ancăi Vieru e un minunat ghid de înţelegere a unei vieţi şi opera pe care nu le-am putea cuprinde cu ochii neformaţi ai simplului privitor.
Citeste mai mult