Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în revista Orizont, nr. 9
O dublă oglindă ne propune domnul Mihai Zamfir prin romanul Căderea cortinei, apărut în acest an, la editura Polirom. Ceea ce surprinde, inițial, este o altfel de privire, proiectată asupra comunismului (românesc), asumarea, de către autor, a perspectivei învinșilor, a privilegiaților fostului regim, pierzători, cum se știe, la masa istoriei. O abordare cu atât mai interesantă cu cât ea se construiește de-a lungul secvențelor dialogate, a unor „antante cordiale” care aduc împreună doi imigranți occidentali, un francez și un portughez, ce au ales România din fidelitate față de cauza Partidului.
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Dorei Pavel îi iese, în Efectul Caligari, printr-o structură bine controlată, un incitant şi reuşit text expresionist, cu accente gotice, care, prin distorsiune, produce efectul de balans continuu între realitate şi irealitate. Irealitate ce este mereu mai convingătoare. Ceea ce face, de altfel, şi filmul din care e inspirat titlul volumului, Cabinetul doctorului Caligari.
Citeste mai multpe citestema.ro
Acest al treilea roman scris de Ia Genberg păstrează ceva din detașarea obligatorie a stilului jurnalistic din anii carierei construite de autoare în acest domeniu. Patru relații din trecut, de prietenie sau romantice, complexe și umane prin detaliile care le recompun, întregesc această carte în care, surprinzător sau nu, regăsim nenumărate caracteristici ale interacțiunilor cu ceilalți, uneori zbuciumate, alteori de neînțeles, dar tocmai această detașare a relatării aduce mai multă lumină asupra trecutului naratoarei, dar și asupra felului în care îi înțelegem pe ceilalți.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 9
Cu aceste gânduri înșurubate în cortex am început lectura Holocaustului în România*, reeditare necesară într-un timp bulversat. Volumul (cu un cuvânt-înainte al istoricului Dennis Deletant, același care deschidea ediţia a III-a) este rezultatul cercetării minuţioase a sute de mii de pagini de documente adunate din România și din Ucraina, începând din 1993. (O parte din acest corpus a fost folosită de Paul Ancel în The History of the Holocaust in Romania, op apărut în 2012). Grosso modo, avem de-a face cu o lucrare impresionantă prin cuprindere și frapantă prin conţinut. Cei care cunosc istoria din manuale și din discursurile inflamate despre excepţionalismul românesc, cei apăsaţi de povara dubiului sau ispitiţi de diverse forme de negaţionism (despre care a discutat cândva Michael Shafir) pot descoperi cum istoriei i se smulge masca și i se vede, dezesperant, grimasa.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 9
Două linii de interpretare se impun, deci, cititorului prezent. Prima: romanul e o meditație asupra libertății artistului într-un regim totalitar, cu semnificații ce depășesc destinul blagian, actuale într-o lume încă bântuită de fantasme cenzoriale. A doua: texul, prin pluralitatea muzelor și a vocilor, chestionează însăși natura creației prin propunerea unui model al identității fluide, mereu rescrisă între eros și datoria față de operă. Dacă Blaga era convins că „numai iubind, ne-ncredințăm că suntem”, romanul Florinei Ilis demonstrează că doar scriind (și rescriind) putem spera să fixăm conturul acestei iubiri.
Citeste mai multîn Cațavencii
Un poem al maternității scris cu mijloacele realismului, Soldat Marinar nu sclipește prin întorsăturile poveștii, ci prin amănuntele sale pe care le recunoști sau le descoperi și prin profunzimea cu care mama își analizează sentimentele stârnite de ființa căreia i-a dat naștere, iubirea mai ales, o iubire ca nici una alta.
Citeste mai mult
în Observator cultural, nr. 1273
Notațiile lui Morand surprind aspecte ale vieții politico-mondene dintr-un București aflat în plin război. Frecventează cercuri suspuse, ale puterii din România și protipendada germană de care e plin Bucureștiul. Care pe care, Morand joacă pe cartea nazismului german. Formulările și afirmațiile sale antisemite cu greu pot fi reproduse azi. Radu Ioanid îi devoalează toate jocurile, portretul e sever negativ. Oricât talent literar ar avea, oricâte formulări simpatice livrează. Omul de salon nu se dezminte. (…) Bucureștiul va rămâne un oraș frumos, Paul Morand – un scriitor controversat.
Citeste mai mult
Marta Caraion la București: Transnistria. Istoria unei familii între Est și Vest, 1941-1981
Luni, 29 septembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45, București), va avea loc lansarea volumului Transnistria. Istoria unei familii între Est și Vest, 1941-1981, semnat de Marta Caraion și apărut recent la Editura Polirom.
Citeste mai multîn revista Viața Românească, nr. 9
Romanul Florinei Ilis nu este însă, cum s-a putut vedea şi până aici, numai o suită de evocări romanţate ale acestor succesive iubiri blagiene. Istoriile de dragoste ale poetului se ramifică mereu, atrăgând în fluxul narativ numeroase evenimente de biografie şi ale scrisului său poetic şi filosofic, momente din mediul familial, cercurile de prieteni, amintitele manevre ale oamenilor puterii comuniste care-l vizitează la Cluj încercând, cu foarte slabe rezultate de altfel, mărturii ale adeziunii sale la regimul comunist. Ficţiunea, cu substanţiale secvenţe de atmosferă onirică, patronate de imaginarul faustic – aluziile la opera lui Goethe sunt pretutindeni prezente, aproximează şi frământările poetului aflat mereu sub supraveghere, ostracizat sau ademenit, obsedat de pericolele din preajmă care prind în câteva locuri contur fantasmatic, angoasant.
Citeste mai mult