în revista 22
Povestiri din Orient sunt, în mod fundamental, și „călătorii interioare”. Iar mintea autoarei/călătoarei este cu adevărat fastuoasă: pentru că aceasta poate să vadă și istorie, și rafinamentul, și excesul, și austeritatea, și minimalismul, și trecutul încărcat de sens, și viteza „la zi” în care se întâmplă lucrurile în fascinantul Orient. Așa încât, cum ne vor spune și editorii cărții, în fiecare dintre povestirile incluse în această carte și în toate laolaltă, „redescoperim un Orient mai apropiat decât ne-am fi închipuit, căruia îi datorăm atât o bogată moștenire culturală, cât și un izvor nesfârșit de povestiri”.
Citeste mai multîn revista 22
Istoriile și scenariile de viitor ale educației e lucrarea unei minți umaniste și lucide, pentru că nu refuză să vadă adevărul timpurilor prezente, unei minți îngrijorate cu privire la ce se va întâmpla cu educația și, pe cale de consecință, cu umanitatea din noi.
Citeste mai multîn revista 22
Melancolie bine calibrată, un simț acut al istoriei, o artă la purtător evidentă de a povesti, o memorabilă poveste de iubire pe care o trăiește un anonim prins în lanțurile determinate ale Marii Istorii, un mic roman cu un profil până la urmă clasic (Stendhal e una dintre referințele potrivite pentru a pune în relație cartea despre care este vorba aici), sunt numai câteva dintre numeroasele virtuți ale celui mai recent roman al „celui mai siberian dintre academicienii francezi” (aprecierea e din Le Monde), Andreï Makine.
Citeste mai multpe bookhub.ro
Regele din Bissap nu e nici jurnal de călătorie, nici volum de memorialistică, pentru că există intrigă, una țesută foarte în jurul întrebării „pe cine iubește, de fapt, Iris?”. Cu o documentare extrem de atentă, realizată în mod direct, la fața locului și alimentată cu surse științifice de cea mai bună calitate, romanul apare ca o construcție perfectă, fără fisuri în zidul gros care adună personajele sub umbrela poveștii. Există suficient de multe detalii picante care să amuze și pe cel mai critic cititor, după cum există destul de multe pasaje care pot fi citite în mai multe feluri, ceea ce suscită interesul celor veniți în poveste pe filiera științelor umaniste.
Citeste mai multpe blog.libris.ro
Impresionant la acest roman este densitatea epică și grația narativă cu care Makine reușește să te treacă prin mai multe lumi și mai multe vârste ale protagonistului și ale epocii, în mai puțin de 200 de pagini. Întreg romanul este traversat de un aer nostalgic, melancolic, punctate de construcții stilizate poetic de un autor experimentat. Mi-a plăcut de asemenea și felul în care Makine se folosește de aceleași repere în povestea sa cu rezultate diferite, polivalente: Taia este și prima iubire a protagonistului, cea care îi face trecerea inițiatică spre maturizare, care îi deschide o lume nouă cât se poate de reală (deopotrivă personală, erotică, dar și una socială și intelectuală). Însă tot Taia ajunge să reprezinte un orizont imposibil, absolut, de evadare din timp, într-o altă dimensiunea paradisiacă, un fel de refugiu în fața unei realități crude care taie adânc în carne.
Citeste mai multpe alecart.ro
Încărcat de o anumită blândețe și melancolie, sondând vremelnicia lumii și ceea ce se sustrage aproape miraculos acesteia pentru cel ce are norocul de a avea inima pregătită să primească darul, Calendarul unei vechi iubiri (în traducerea Alexandrei Cozmolici) e, totodată, cronica unor vieți mici într-un timp mare și deloc răbdător, a unor zguduitoare încercări ce au dezrădăcinat și au purtat destinele a nenumărați oameni printre alegeri de tot felul. Nu marea istorie, ci ritmurile firescului sunt prinse de Makine aici și așezate față în față cu câteva clipe desprinse din această exasperantă comedie a viețuirii.
Citeste mai multpe booknation.ro
Sindromul de panică în Orașul Luminilor este o carte remarcabilă și provocatoare, care explorează teme universale precum anxietatea, frica și căutarea sensului într-o lume în derivă. Original și remarcabil, acest roman reprezintă o lectură captivantă pentru cei care sunt dispuși să se lase purtați într-o călătorie emoționantă prin labirintul minții umane. Matei Vișniec demonstrează pe deplin talentul său ca povestitor și observator al condiției umane într-o lume în continuă schimbare.
Citeste mai multpe bookblog.ro
În romanul autobiografic Călătoria în Est, Christine Angot continuă să exploreze dimensiunea unei traume greu de imaginat: incestul comis de propriul său tată. Figura paternă, revenită în viața ei la vârsta de 10 ani, se transformă încet dintr-o binecuvântare într-o pedeapsă, dintr-o dorință ascunsă într-o constantă senzație de pericol. (…) Călătoria în Est este o carte incomodă, o carte despre vulnerabilitate versus putere absolută, despre nevoia de a fi auzit și despre rateul parental în cele mai urâte forme ale sale.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 842
Makine reușește cu această poveste să ajungă la cititor într-o surdină răvășitoare, fără sentimentalisme. E o poveste de dragoste fără cuvinte de amor, o proză clasică, șlefuită, în care o iubire fugitivă devine eternă prin sentimentul recunoștinței și salvează cel puțin umanitatea unei ființe.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Hiromi Kawakami este una dintre cele mai iubite și populare scriitoare japoneze contemporane, și deși acest volum alcătuit din trei proze nu este la fel de stufos și ingenios în construcție precum Prăvălia de mărunțișuri a domnului Nakano, de exemplu, m-a cucerit prin stranietate, prin bizareria la care apelează autoarea, prin zonele diferite pe care le abordează în construcția poveștilor și prin finalurile neașteptate. Avem de fapt aici un realism magic, o narațiune mai degrabă enigmatică, care nu se încadrează într-o clasificare acceptată a genurilor.
Citeste mai mult