Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
Un copil în două case. Cum protejăm copilul când părinții se despart? Lansare de carte la Librăria Humanitas Lipscani
Joi, 3 aprilie, ora 19.00, la Librăria Humanitas Lipscani (Strada Lipscani, nr. 42), va avea loc lansarea volumului Un copil în două case. Cum protejăm copilul când părinții se despart? de Gabriela Dumitriu și Camelia Popa, recent publicat în colecția Psihologia Copilului & Parenting a Editurii Polirom. Participă: Psiholog clinician, psihoterapeut, dr. Gabriela Dumitriu,cadru didactic asociat la Universitatea din București Prof. univ. dr. Camelia Popa, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” București Prof. univ. dr. Georgeta Pânișoară, Universitatea din București, coord. colecției „Psihologia copilului și parenting”
Citeste mai multîn revista Apostrof, nr. 3 (418)/2025
Apariţia Jurnalului lui Paul Cornea (Ediţie îngrijită, note şi indice de Petruş Costea. Cuvânt înainte de Mihai Zamfir, Editura Polirom, 2024) este evenimentul editorial al anului trecut. Mihai Zamfir consideră că jurnalul fixează „momente memorabile” ale istoriei personale, dar şi ale istoriei „mari”, printr-o percepţie fascinantă şi mereu vie a lumii, a oamenilor şi a întâmplărilor, dar şi prin atracţia ideilor, disponibilitatea, curiozitatea intelectuală şi sinceritatea liminară. (…) Jurnalul lui Paul Cornea este, cu adevărat, un eveniment editorial al ultimilor ani, prin amploare, fascinaţie a efemerului, anvergură ideatică, stil elegant şi erudiţie calm resorbită în textul confesiv.
Citeste mai multîn revista Apostrof, nr. 3 (418)/2025
Dincolo de modelele literare, de savanta lor distribuţie, adesea ermetizată, Cartea lui Cezar se bazează pe o importantă problematică politică şi existenţială, în jocul dintre tehnică, reţele literare, trimiteri: situaţia societăţii în anii pseudoliberalizării comuniste, conştientizarea vieţii într-o societate controlată de partidul unic. Astfel de treziri la realitate sunt dure pentru personaje: fie în spital, fie într-un Bucureşti ce arată provincial, fie într-un spaţiu sordid – ameninţarea Securităţii şi a armelor sale sociale planează peste lumea romanului. Ce a însemnat acel climat de libertate cu adevărat, născut cu voie de la partid, după epoca proletcultistă, a „obsedantului deceniu”? (…) Aceasta este culoarea primăverii din Cartea lui Cezar.
Citeste mai multîn revista Apostrof, nr. 3 (418)/2025
Cartea lui Cezar vine să lumineze exact episodul care lipseşte din povestea personajului. Ieşit chiar din inima primei cărţi, acest al doilea roman completează şi continuă cronologia familiei cu anii de studenţie ai lui Cezar. (…) La fel ca în romanul anterior, autoarea alege acelaşi stil obiectiv pentru a spune povestea. Înregistrând evenimentele fotografic, cu momente bune şi rele, importante şi mai puţin importante, fără să recurgă la sublinieri sau la nuanţe tari, se apropie de realismul cinematografic, de stilul Noului Val. Îşi lasă personajele să vorbească şi să acţioneze, să găsească singure ieşirea din situaţiile prin care trec. Cu un realism incredibil, pare că viaţa curge prin ele şi pe lângă ele, în timp ce întâmplările se cern de la sine şi îşi vădesc însemnătatea abia când sunt recitite din perspectiva finalului. Martor şi captiv în valul evenimentelor, ca în filmul lui Antonioni, Blow up, cititorul merge la pas alături de protagonişti, descifrând la fel de hazardat ca şi aceştia surprizele unui incident major.
Citeste mai mult
Florin Irimia și Armand Goșu, invitați la Târgul de Carte de la Leipzig
Florin Irimia și Armand Goșu vor participa la Târgul de Carte de la Leipzig, care va avea loc în perioada 27-30 martie 2025. Prozatorul Florin Irimia se va întâlni cu cititorii vineri, 28 martie, cu prilejul apariției traducerii în limba germană a volumului de proză scurtă Bărbatul din spatele ceții (Polirom, 2021). Sâmbătă, 29 martie, acesta va participa la o discuție despre Romanul românesc contemporan. Istoricul Armand Goșu va vorbi sâmbătă, 29 martie, despre provocările geopolitice în spațiul est-european.
Citeste mai multpe veronica-niculescu.blogspot.com
Repede, până nu dă buzna ziua peste noi, să spun cât de mult mi-a plăcut - și m-a tulburat - și cartea asta, Baba Iaga a făcut un ou, de Dubravka Ugrešić, excelent tradusă de Octavia Nedelcu. Mitul slav al vrăjitoarei Baba Iaga e reinterpretat modern, într-un roman-triptic. Trei povești țesute strâns, despre femei, părinți și copii la vârste înaintate, îmbătrânire și prietenie, scrise cu câtă duritate, cu-atâta tandrețe, cu câtă amărăciune, cu atâta umor. Am râs ca la nici o altă carte din ultima vreme, la întorsături de situație neașteptate, la rezolvări dure rapide, de parcă mă uitam la un film est-european (sârbesc, voiam să zic, deși e croat și se duce și prin Bulgaria, și prin Cehia) din cele mai bune.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1248
Profesoară universitară cu un prestigios pedigree, cu o biobibliografie bogată în remarcabile volume individuale – și colective, nu puține –, publicate atât în România, cât și pe te miri ce meridian, Mihaela Miroiu ne livrează de această dată un volum de eseuri – „studii și articole prezentate sau/și publicate de mine între 1995 și 2020, cele mai multe în afara României”, după mărturia autoarei –, într-o introducere pusă sub genericul „În ce credem astfel încât să putem avea loc unii de alții?”, ce deschide volumul Avem loc unii de alții? Democratizare și feminism (Editura Polirom, 2024), care merită citit dincolo de opțiuni, preferințe, simpatii sau antipatii. Intelectuale, ideologice, politice.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1248
Orele este o lectură tulburătoare, o călătorie în universul feminin marcat de căutări și renunțări, de aspirații și prăbușiri. Este o carte care nu doar că impresionează prin stilul său liric, dar și provoacă cititorul să reflecteze asupra propriei existențe. Dacă după lectură simțiți nevoia să rămâneți mai mult timp în atmosfera melancolică a romanului, filmul este o alegere excelentă. Lectură și vizionare plăcute!
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1248
Într-o primă aproximare, cartea se înfățișează ca o frescă a societății românești care acoperă o perioadă de vreo 70 de ani, întinzându-se de la primul deceniu de comunism până în imediata noastră contemporaneitate. Ea se constituie din confesiunile a două personaje, Vlad, un bărbat matur, și o femeie mult mai tânără, Maria, confesiuni între care se vor ivi coincidențe și similitudini, nu foarte verosimile, dar menite parcă să sublinieze că „viața bate telenovela”.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1248
Cornul inorogului transcria experiențele sexuale (și simultan textuale, din perspectiva similitudinii proclamate de teoreticienii textualismului dintre actul erotic și actul scrierii ei, între falus și calamus) ale unui intelectual cu ambiții scriitoricești, experiențe care se desfășoară sub tutela Dianei, un fel de guru feminin care, potrivit mitologiei textualiste, ar putea fi privit ca o reprezentare a instanței scripturale, cea care impune legile „necruțătoare” (cum le numea Marin Mincu) ale actului textual. Iar romanul de debut al lui Bogdan Crețu se remarca, nu în ultimul rând, mai ales printr-o diversă și impresionantă galerie de personaje feminine.
Citeste mai mult