pe contributors.ro

O istorie a Rusiei vorbește despre controversele referitoare la origini, intră în intimitatea domniei marelui cneaz Vladimir și a istoriei Rusiei Kievene, insistă asupra unor domnii cheie – acelea ale lui Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare, Ecaterina a II-a, detaliază momente ale ascensiunii la putere a dinastiei Romanovilor și ale minusurilor acesteia. Era cum nu se poate mai firesc ca cineva precum Orlando Figes, căruia îi datorăm deja menționata carte Dansul Natașei, să fie preocupat de procesul de europenizare a Rusiei, de relațiile acesteia și a conducătorilor ei cu Occidentul. Cu Franța. Cu Napoleon. Și cu Bonaparte, și cu Napoleon al III-lea. Rusia a avut neînțelegeri constante cu Polonia și Ucraina. Iar ele s-au prelungit cam pe toată durata existenței țării. Profesorul Orlando Figes insistă asupra ideii că mai întotdeauna viitorul țării a fost modelat de trecutul ei. Ori de câte ori are ocazia, autorul evidențiază atitudini, detalii comportamentele ale conducătorilor Rusiei din diferite timpuri și perioade istorice care, într-un fel sau altul, au putut fi regăsite în conduita diriguitorilor comuniști și post-comuniști ai țării. De la Lenin și Stalin până la Gorbaciov, Eltîn sau Vladimir Putin.

Citeste mai mult
Dosar de presă
Mircea MORARIU
180 views

în Cațavencii

Multe dintre povestirile sale din Știu pe cineva sunt echivalentul în cuvinte al instantaneelor, câteva – mici poeme în proză, cu final grotesc, potrivit unei estetici a urâtului aduse la zi. În alte câteva, Robert Șerban schițează în câteva pagini poveștile unor vieți. Vieți de oameni pe lângă care treci pe stradă fără să-ți atragă atenția și despre care nu ți-ai putea închipui pentru nimic în lume că au potențial de personaje.

Citeste mai mult
Dosar de presă
Cristian TEODORESCU
452 views

în Observator cultural, nr. 1300

Frank Dikötter (n. 1961) este un istoric olandez, prof de științe umaniste la Universitatea din Hong Kong. Înainte de a ajunge în Asia, a fost profesor la University of London. În 2022, în plină pandemie, scoate un incitant studiu intitulat China After Mao: The Rise of a Superpower, care păstrează același titlu și în varianta românească China după Mao. Ascensiunea unei superputeri (Editura Polirom, 2024, traducere din limba engleză de Dan Bălănescu, cu o prefață pe deplin lămuritoare a subiectului aparținând autorului, care ne-a mai livrat un op incitant și valabil și astăzi, bun de luat la mărunțit, Cum să fii dictator. Cultul personalității în secolul XX (Editura Polirom, 2020). (…) China nu este un stat democratic, este o dictatură, scrie Dikötter fără să-i tremure mâna într-o prefață în care spune pe șleau multe lucruri care nu se spun în spațiul public. Chinez, nici atât. Arhivele au început să se închidă din nou după 2012, odată cu venirea la putere a lui Xi Jinping. Dikötter a umblat peste tot, a scris și trei cărți, Trilogia poporului, despre soarta oamenilor obișnuiți de pe vremea lui Mao. Dictaturile, la fel ca democrațiile, nu sunt înghețate în timp, se adaptează la lumea aflată în schimbare.

Citeste mai mult
Dosar de presă
Cristina MANOLE
125 views

Întâlnire cu cititorii & sesiune de autografe: Lucian Dan Teodorovici, Pe unde înoată urechinii

Sâmbătă, 25 aprilie, ora 15:00, la cafeneaua Acaju (Anastasie Fătu 2A, Iași), va avea loc lansarea romanului Pe unde înoată urechinii de Lucian Dan Teodorovici, apărut de curând la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

Citeste mai mult
Știri
Promovare
315 views

în Dilema

Când am început să scriu la noul meu roman, Hemiptera, înainte să mă ocup de documentarea propriu-zisă, am făcut lungi plimbări prin cartier, coborând întotdeauna la stația Baba Novac și oprindu-mă câteva minute în fața chioșcului de flori care a existat întotdeauna acolo, la început sub forma unor găleți metalice pline de gladiole, așezate direct pe trotuar. (...) am scris Hemiptera cu gândul la cât de radical se transformă locurile, la câteva secole distanță (uneori și mult mai puțin de atât), la cum se schimbă semnificația lor, valoarea lor simbolică pe o hartă de atunci și de acum. Locuri pustii, mlăștinoase și bântuite de animale sălbatice, transformate în mari parcuri de sector sau în platforme industriale, unele luate în vizor pentru rentabile proiecte imobiliare (unele legale, altele nu), păstrând întotdeauna în adâncurile lor indicii despre identitățile lor trecute. Ele au însă și o altă calitate, ca unele lucruri care, privite dintr-o perspectivă diferită, își schimbă radical aparența. 

Citeste mai mult
Dosar de presă
Andreea RĂSUCEANU
137 views

în Observator cultural, nr. 1300

China nu este un stat democratic, este o dictatură, scrie Dikötter fără să-i tremure mâna într-o prefață în care spune pe șleau multe lucruri care nu se spun în spațiul public. Chinez, nici atât. Arhivele au început să se închidă din nou după 2012, odată cu venirea la putere a lui Xi Jinping. (...) Ni se livrează extrem de amănunțite istorii în anii de austeritate și reformă dintre 1976 și 2012. Un întreg capitol, Masacrul (1989), este dedicat evenimentelor sângeroase din Piața Tiananmen. Din care omenirea a rămas cu imaginea acelui student care, cu brațele goale, oprește o coloană de tancuri. Realitatea, descrisă și analizată pe mai multe zile, este mult mai tragică. Între 2.700 și 3.400 de morți a estimat ambasadorul britanic Alan Donald. Acel cetățean cu două sacoșe de cumpărături în mână a devenit emblematic pentru tot ce s-a întâmplat în China anului 1989. Fotografiile ce însoțesc textul nu sunt mai puțin copleșitoare. Un scaun liber rezervat laureatului Premiului Nobel pentru Pace Liu Xiaobo (la Oslo, decembrie 2010) spune totul despre democrația chineză. Epidemia de Covid a sporit neîncrederea față de Beijing. Din 2021 a început exodul firmelor străine din China. Creșterea economică s-a dublat, dar și datoria externă s-a triplat. Fenomenele demografice au complicat situația, ce va fi după încetarea războiului din Iran, Dikötter nu ne va spune decât, eventual, într-un nou studiu dedicat Chinei de după Xi.

Citeste mai mult
Dosar de presă
Cristina MANOLE
133 views

în Matca literară

Silex (Polirom, 2024) este o carte pe cât de livrescă, pe atât de lumească. Deşi un adevărat suprapersonaj al acestui conglomerat de naraţiuni, literatura nu are nimic elitist, distant, rezervat unor iniţiaţi. (…) Melanjul de real şi fictiv care compune întreaga carte se aşază sub acelaşi semn al realismului, al verosimilităţii, primind o motivare de ordin clinic: lovitura puternică la cap îi provoacă personajului o pierdere parţială a memoriei, făcându-l incapabil să distingă între adevăr şi închipuire.

Citeste mai mult
Dosar de presă
Sorin IAGĂRU-SINA
135 views

Constantin Buduleci, Viața cu Neluțu: Lansare de carte la Cluj și Brașov

Pe 17 aprilie și 8 mai, Constantin Buduleci se va întâlni cu cititorii din Cluj și Brașov, cu prilejul lansării a romanului Viața cu Neluțu, apărut de curând la Editura Polirom, în colecția „Ego. Proză”. Mai jos, programul evenimentelor:

Citeste mai mult
Știri
Promovare
272 views

Robert Șerban, Știu pe cineva: Lansare de carte la Cărturești Operei

Marți, 21 aprilie, ora 18:00, la librăria Cărturești Operei (str. Doctor Nicolae Paulescu nr. 2, Timișoara), va avea loc lansarea volumului Știu pe cineva de Robert Șerban, apărut la Editura Polirom, în colecția „Ego. Proză”.

Citeste mai mult
Știri
Promovare
287 views

în România litarară, nr. 15-16/2026

După Valentina (2023) și Cartea lui Cezar (2024), Angela Martin revine în actualitate cu un nou roman. Este vorba despre Îngerii de bronz, narațiune apărută în 2026 la Editura Polirom din Iași. Cartea duce mai departe saga familiei Grozescu. (...) Romanul ridică problema dureroasă a dezrădăcinării. Cezar se simte un străin în Aradul modern și se compară cu o fantomă furișată printre pereți. Nu cunoaște pe nimeni, iar oamenii s-au schimbat foarte mult. Aradul a devenit un alt oraș. Urbea lui trăiește doar în amintire. Aflăm că mama lui Cezar a murit la 86 de ani, așa că, în 2007, medicul a vândut casa părintească. De peste tot străbate regretul tinereții pierdute. Deși s-a adaptat la viața de la Viena, reîntoarcerea pe meleagurile natale îl răscolește puternic pe Cezar și declanșează mecanismele memoriei involuntare. La un moment dat, personajul vrea să se apuce de scris, deoarece scrisul este un „suport fundamental pentru perpetuarea memoriei”. Utilizarea unor cuvinte de origine germană și turcă au darul de a potența atmosfera locului. Îngerii de bronz este, cu predilecție, o carte a nostalgiilor și a aducerilor aminte.

Citeste mai mult
Dosar de presă
Gheorghe GLODEANU
438 views
Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri