pe scena9.ro

Stela are toate șansele să fie unul dintre vârfurile prozastice în 2023. Deși realismul e mai degrabă îmblânzitor și descriptiv decât problematizant și critic, romanul prioritizează tensiunea dintre intim și ideologic, făcând-o accesibilă și urgentă.

Citeste mai mult
Dosar de presă
Teona FARMATU
372 views

pe alecart.ro

Mai puțin decât dragostea e și nu e un roman de dragoste. E, de fapt, un roman despre tot ce e mai mult și tot ce e mai puțin decât dragostea. Despre rușine – rușinea victimei după zdrobirea cărnii și a demnității de către torționar, rușinea neputinței, a suferinței, rușinea sărăciei tale și a familiei tale, rușinea de a recunoaște că e mai bine după moartea unui tată decât cu el în viață (în absența și în abrutizarea lui), rușinea a ceea ce ai făcut sau ai lăsat să ți se facă, rușinea de a recunoaște că ai fost cândva la dispoziția unui om. Chiar dacă nu ai nicio vină, rușinea îți va supraviețui. Ca în Kafka. În viață întocmai ca în literatură. Un roman despre umilință, despre lașitate, despre frică, despre vină. Despre realitățile comuniste și cele postdecembriste, despre familii, tați și copii, despre alegeri.  

Citeste mai mult
Dosar de presă
Nicoleta MUNTEANU
321 views

Mihaela PASCU-OGLINDĂ, în Suplimentul de cultură, nr. 833

Printr-o lucrare amplă aduce în fața cititorilor unele dintre cele mai profunde răspunsuri care se nasc adesea în jurul iertării. Cum arată iertarea pentru cei care au ales-o în detrimentul răzbunării și al resentimentelor? Și cum arată iertarea pentru cei care nu cred că aceasta ar fi trebuit să existe? Cum arată iertarea autentică și ce este pseudoiertarea? Ce aduce în vie­țile noastre abilitatea onestă de a-i ierta pe cei care ne-au făcut rău nouă sau celor iubiți? Cazurile pe care Marina Cantacuzino le relatează sunt cutremurătoare, iar poveștile de iertare stârnesc o empatie fără margini de-a lungul unei cercetări originale.  

Citeste mai mult
Dosar de presă
Promovare
298 views

Andreea RĂSUCEANU în dialog cu Dan BURCEA, în Suplimentul de cultură, nr. 833

Titlul este o metaforă pentru limită. Linia Kármán este o conven­ție, o graniță invizibilă care semnalează trecerea din atmosfera terestră în spațiul cosmic. Sunt mul­te linii Kármán în carte, granițe, în toate sensurile posibile, între prezent și trecut, între noi și ceilalți, între ficțiune și realitate, în sensul ultim, al liniei care desparte viața de moarte. Sub semnul acestei li­nii care marchează o limită, o zonă incertă, neclară, dar a cărei exis­tență o percepem la intensitate maximă, se situează cele mai multe întâmplări din carte.

Citeste mai mult
Dosar de presă
Promovare
410 views

Voci la distanță de Gabriela Adameșteanu a apărut în limba bulgară

Voci la distanță de Gabriela Adameșteanu a apărut de curând în limba bulgară, la Editura Panorama, în traducerea Rumianei Stanceva. Este prima traducere a romanului apărut în două ediții la Polirom (2022, 2023 – ediţia a II-a, cu mici completări şi un dosar de presă), în seria de autor dedicată.

Citeste mai mult
Știri
PROMOVARE
310 views

în revista Orizont

Prin amplitudinea, arhitectura și amprenta stilistică, Chiajna din Casa Mușatinilor reprezintă demersul literar cel mai ambițios al Simonei Antonescu de la debut până în prezent. În centrul acestui univers literar dinamic prin reprezentarea realității secolului al XVI-lea în Țările Române se află însăși protagonista, predestinată măreției prin suprapunerea de roluri pe care le-a jucat pentru o seamă de voievozi, având astfel o perspectivă cu totul deosebită.  

Citeste mai mult
Dosar de presă
Alexandru ORAVIȚAN
488 views

în Cațavencii

Marea schimbare față de Corecții e că în Crossroads, Franzen își permite să fie și senzorial, și pentru prima oară să deschidă și cutia cu emoții – ale personajelor, ale sale! – într-un text în care dramatismul conflictelor și analiza psihologică au o magnifică expresivitate. Romanul său, primul dintr-o anunțată trilogie, solid construit și impunător, te duce cu gândul la marile construcții clasice, dar te și stârnește cu notația neliniștită a unui neomodernism în care palpită anxiozitățile schimbării, ale trecerii de la o vârstă la alta a societății și a familiei americane, din anii ’70, în care se simt, ca într-un palimpsest, și întrebările existențiale cărora le căutăm azi răspuns. Crossroads – romanul unei epoci și un roman care va face epocă.  

Citeste mai mult
Dosar de presă
Cristian TEODORESCU
380 views

Volume Polirom premiate de Societatea Leibniz din România, ediția 2023

Joi, 14 decembrie, începând cu ora 16.00, la Muzeul de Artă Recentă (Bd. Primăverii 15, București), a avut loc Gala de decernare a Premiilor Leibniz, ediția 2023, acordate de Societatea Leibniz din România. Două volume din portofoliul Editurii Polirom au fost premiate: Opera omnia. Conversații • Manualul • Fragmente • Gnomologion de Epictet, care a obținut Premiul Leibniz pentru Traducere, și Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen și poetica Jocului secund de Bogdan Suceavă, care a obținut Premiul Leibniz pentru Știință. Mai multe detalii despre Premiile Leibniz, pe siteul Societății Leibniz din România. Lista nominalizaților acestei ediții, aici.

Citeste mai mult
Știri
PROMOVARE
434 views

în Dilema Veche, nr.1027

În peisajul criticii universitare de la noi, vocea lui Eugen Negrici pare cu totul singulară. Sub capota onorabilă a unui demers care îşi respectă blazonul academic – prin calitatea şi acurateţea informaţiilor, a resurselor, a conceptelor, a analizelor –, motorul este turat fără milă, alimentat de izbucnirile sarcastice ale unui limbaj aproape literaturizat, cu care, de regulă, critica academică nu este obişnuită. Reflecţia, nu atât sociologizantă, cât subiectiv-mentalitară, însoţeşte verdictele criticului şi istoricului literar.   

Citeste mai mult
Dosar de presă
Adrian MUREȘAN
320 views

în Observator cultural, nr. 1188

Aproape cinci sute de pagini, nu ușor de parcurs, care presupun multă atenție și participare. Un volum uriaș de informații, analize, comparații, nu puține polemici. Memoria Europei și a întregii umanități pare diferită, în funcție de abordările naționale, etnice sau ideologice. Că vorbim despre Holocaust, crimele naziștilor, de cele – nu mai puțin groaznice – ale comunismului și de atâtea alte exemple, luate la puricat de autor. Ieri ca și azi. Se poate ajunge la un numitor comun și la un sistem de apreciere, general-valabil, al eticii memoriei? Sau, oricum am privi lucrurile, mereu rămâne o urmă de îndoială? Gabriel Andreescu nu dă verdicte finale, ridică la rang de interogație toate posibilitățile. De citit și pritocit, cu încetinitorul.   

Citeste mai mult
Dosar de presă
Cristina MANOLE
322 views
Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri