Volume Polirom premiate de Societatea Leibniz din România, ediția 2023

Joi, 14 decembrie, începând cu ora 16.00, la Muzeul de Artă Recentă (Bd. Primăverii 15, București), a avut loc Gala de decernare a Premiilor Leibniz, ediția 2023, acordate de Societatea Leibniz din România.

Două volume din portofoliul Editurii Polirom au fost premiate: Opera omnia. Conversații • Manualul • Fragmente • Gnomologion de Epictet, care a obținut Premiul Leibniz pentru Traducere, și Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen și poetica Jocului secund de Bogdan Suceavă, care a obținut Premiul Leibniz pentru Știință. Mai multe detalii despre Premiile Leibniz, pe siteul Societății Leibniz din România. Lista nominalizaților acestei ediții, aici.

• Premiul Leibniz pentru Traducere, acordat de Societatea Leibniz din România, ediția 2023

Opera omnia. Conversații • Manualul • Fragmente • Gnomologion de Epictet

Ediție bilingvă • Traducere, studiu introductiv, repere cronologice, note şi indici de Cristian Bejan • Ediție cartonată

„Cei doi înţelepţi, cei mai mari, ai Antichităţii crepusculare: Epictet și Marc Aureliu, un sclav și un împărat.” (Emil Cioran)

„Cu Epictet, Porticul ajunge să demonstreze concret faptul că până și un sclav poate să fie filosof și poate să rămână liber mult mai mult decât oamenii liberi, în sensul comun al termenului, și anume liber în spirit.” (Giovanni Reale)

„Desigur, Epictet consideră, în termeni foarte stoici, că omul trebuie să se supună sorţii sale. Manualul îl îndeamnă pe cititorul său: nu cere ca ceea ce survine să se petreacă cum vrei tu, ci dorește ceea ce se întâmplă așa cum se întâmplă, căci astfel vei duce o viaţă fericită.” (Eugen Cizek)

„Epictet, așadar, promovează o filosofie dinamică și fortificatoare, bazată pe cercetarea naturii, pe cunoașterea de sine și pe libertatea asumată, în cadrul determinismului cosmic și social. De aceea, Epictet este un filosof peren și contemporan cu noi.” (Traian Diaconescu)

„Considerat alături de Seneca și Marcus Aurelius cel mai de seamă reprezentant al ultimei perioade a stoicismului, numită și «stoicismul imperial», Epictet face parte din categoria filosofilor care, în ciuda faptului că nu au lăsat nimic scris, au avut un impact deosebit asupra filosofiei antice. Dialogul cu maestrul, așa cum apare el în Conversaţii, se dovedea a fi un exerciţiu spiritual care se practica în grup și care invita la examenul de conștiinţă, la atenţie asupra sinelui, pe scurt, la faimosul «Cunoaște‑te pe tine însuţi!», la un raport de la sine la sine, care este fundamentul oricărui exerciţiu spiritual. În aceste dialoguri, să te cunoști pe tine însuţi reprezintă fie să te cunoști ca iubitor de înţelepciune, fie să descoperi în fiinţa ta ceea ce este cu adevărat al tău, fie să‑ţi cunoști adevărata stare morală, adică să‑ţi examinezi propria conștiinţă. Atunci când Epictet iniţiază un dialog cu un discipol, acesta nu devine un expozeu teoretic și dogmatic, ci un examen concret și practic, întrucât nu este vorba de expunerea unei doctrine, ci de îndrumarea interlocutorului spre o atitudine mentală. Dovedindu‑se un adevărat exerciţiu spiritual, dialogul cu Epictet îl conduce – discret, dar sigur – la convertire pe interlocutorul său, cu condiţia ca acesta să‑și dorească cu adevărat să dialogheze, adică să‑și dorească în mod real să găsească adevărul.” (Cristian Bejan)

• Premiul Leibniz pentru Știință, acordat de Societatea Leibniz din România, ediția 2023

Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen și poetica Jocului secund de Bogdan Suceavă

Premiul Agenţia de Carte, la secţiunea Eseu/Publicistică/Memorialistică, ediţia 2023 • Volum nominalizat la Premiile revistei Observator cultural, ediția 2023, la categoria Critică, Istorie și Teorie literară

„Corpul de idei pe care e construită poetica Jocului secund admite multe legături cu acea parte a matematicilor frecventate de Dan Barbilian în intervalul 1928-1935. Astfel, cele două aspecte nu pot fi separate, ci trebuie gândite împreună. Nu doar că aparțin unor domenii diferite ale creativității umane, dar conțin și idei de profunzime și de o mare dificultate, iar sarcina pe care ne-o asumăm aici e de a aduce lumină asupra conexiunii ce reunește acest câmp de idei. Miza discuției e că abia ținând seama de această dualitate a construcției literare din Joc secund putem înțelege poetica celui mai interesant dintre autorii modernismului românesc, un caz unic și greu repetabil în istoria literaturii. Interpretarea pe care o propunem e motivată de o serie de explicații pe care Barbilian singur le-a dat. Să reamintim acest fragment scris de Barbilian în 1940: «Personal mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși. Specializării strâmte ori tehnicității opace, de dinainte de Erlangen, se substituie un eclectism luminat».” (Bogdan Suceavă)

Bogdan Suceavă este primul autor român care a primit Premiul Pólya (2020) al Mathematical Association of America, pentru o lucrare cu un titlu inspirat din opera lui Dan Barbilian: Un iluminism eclectic. Aplicații ale geometriei afine, scrisă împreună cu A. Glesser, M. Rathbun și I.M. Serrano.

Bogdan Suceavă s-a născut la 27 septembrie 1969, la Curtea de Argeş. Studii în matematică la Universitatea din Bucureşti (licenţă 1989-1994, master 1994-1995) şi la Michigan State University (doctorat, 1996-2002, sub conducerea profesorului Bang-Yen Chen, cu teza New Riemannian and Kählerian Curvature Invariants and Strongly Minimal Submanifolds). Din august 2002, profesor în Departamentul de Matematică de la California State University, Fullerton, SUA. Lucrări de matematică, cele mai multe de geometrie, apărute, între altele, în Houston Journal of Mathematics, Taiwanese Journal of Mathematics, American Mathematical Monthly, Mathematical Intelligencer, Beiträge zur Algebra und Geometrie, Differential Geometry and Its Applications, Czechoslovak Mathematical Journal, Publicationes Mathematicae, Results in Mathematics, Tsukuba Journal of Mathematics, Notices of the American Mathematical Society, Contemporary Mathematics, Historia Mathematica şi în alte reviste. Editor a trei volume apărute în colecţia Contemporary Mathematics publicată de American Mathematical Society. Autor a două volume de eseuri apărute la Editura Polirom: Memorii din biblioteca ideală (2013) şi Istoria lacunelor (2018). În 2021, un fragment din volumul Istoria lacunelor e publicat de Mathematical Intelligencer, Springer-Verlag. Este unul dintre autorii distinşi cu Premiul Pólya al Mathematical Association of America, pentru o lucrare cu un titlu inspirat din opera lui Dan Barbilian: Un iluminism eclectic. Aplicaţii ale geometriei afine, scrisă împreună cu A. Glesser, M. Rathbun şi I.M. Serrano.