în Observator cultural, nr. 1188

Aproape cinci sute de pagini, nu ușor de parcurs, care presupun multă atenție și participare. Un volum uriaș de informații, analize, comparații, nu puține polemici. Memoria Europei și a întregii umanități pare diferită, în funcție de abordările naționale, etnice sau ideologice. Că vorbim despre Holocaust, crimele naziștilor, de cele – nu mai puțin groaznice – ale comunismului și de atâtea alte exemple, luate la puricat de autor. Ieri ca și azi. Se poate ajunge la un numitor comun și la un sistem de apreciere, general-valabil, al eticii memoriei? Sau, oricum am privi lucrurile, mereu rămâne o urmă de îndoială? Gabriel Andreescu nu dă verdicte finale, ridică la rang de interogație toate posibilitățile. De citit și pritocit, cu încetinitorul.