pe citestema.ro
McEwan îți spune o poveste. Asta înseamnă că ai acceptat deja să stai cu el la masă și că-l asculți cu atenție. Îl știi pe McEwan, pe Ian, v-ați mai întâlnit de câteva ori și chiar ți se pare un tip de ispravă, care, pe deasupra, le mai are și cu vorbele. Așadar, știi din start că, orice-ar îmbrobodi, vine cu ceva nou, cu un miez de ceva. Cum e aici, de nucă.
Citeste mai multpe alecart.ro
Radiografie a relațiilor din interiorul unei familii și a realității mai largi a societății americane din Midwest, Crossroad propune o lume de sine stătătoare, care își trage însă substanța și oglindește imaginea amplă, de un puternic realism, a unei comunități confruntate cu propriile inerții și convulsii. Între plăcile tectonice în mișcare ale vechiului și ale noului, Jonathan Franzen cartografiază largile teritorii ale mecanismelor psihice, ale motivațiilor din spatele măștilor sociale adoptate de personaje, ale fisurilor care apar, se extind și explodează până în punctul în care criza dislocă tot ceea ce a fost atent construit și poți privi în hăul ce se afla în spatele fațadei de liniște sau de aparentă mulțumire.
Citeste mai multpe rasfoiala.com
O incursiune plină de empatie şi căldură în viaţa publică şi intimă al unuia dintre cei mai faimoşi pictori români, cartea mi-a schimbat complet părerea despre acest subgen literar tot mai apreciat de publicul cititor. (…) Imaginaţi-vă că priviţi un tablou şi încercaţi să desluşiţi mesajul autorului său, gândurile care îl munceau când l-a creat, resorturile şi intenţiile din spatele artei sale. Întreaga carte a Ancăi Vieru e un minunat ghid de înţelegere a unei vieţi şi opera pe care nu le-am putea cuprinde cu ochii neformaţi ai simplului privitor.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Chiar vorbim de o carte de călătorie, dar de tot felul de călătorii, și călătorii geografice, și călătorii mentale, în trecut precum și-n viitor, călătorii în imaginar, călătorii speculative, în lumea închipuirilor de tot felul, noctune, onirice, fantastice…
Citeste mai multîn revista Vatra
Ceea ce îi reușește foarte bine lui Gabriel Macsim este glisarea de la ceea ce numim convențional perspectivă „realistă” și, pe cale de consecință, credibilă, înspre zonele absconse, imperceptibile pentru ochiul indiferent, acele momente de ruptură în care legile naturale par suspendate. Prozatorul nu se mulțumește doar să scruteze absurdul din mica și banala existență de zi cu zi, ci își pune personajele față în față cu miraculosul sau cu straniul, pentru ca apoi, într-un registru mai degrabă cinic, fără prea multe menajamente, din care mai răsare însă și câte o doză de duioșie, să le surprindă reacțiile, dar mai ales limitele.
Citeste mai multîn Cațavencii
Șaptesprezece autori – cu tot cu coordonatorii, nouăsprezece! – are acest op de dimensiuni curat monumentale, care se cuvine citit pe îndelete din cel puțin două motive. Primul e că fiecare dintre cele 17 texte are propria sa viață complicată, ce trebuie puricată cu răbdare. Nu se recomandă lectura de tip pernă! Al doilea, și cel mai cu temei, e că cititorul obișnuit, categorie din care face parte și subsemnatul, descoperă aici contrariat că istoria pe care o știe, cea oficială, nu se prea potrivește cu ceea ce zic istoricii cârtitori despre această Românie interbelică.
Citeste mai multpe blog.libris.ro
Chiajna din Casa Mușatinilor este o poveste care are toate atuurile unui roman istoric: întindere, detaliu, personaje numeroase, toate contribuind la reconstituirea credibilă a atmosferei de epocă. Așa cum chiar ea mărturisea în interviul acordat pentru libris.ro, Simona Antonescu s-a documentat atent și cu răbdare pentru a asambla această poveste care începe în Moldova secolului al XIV-lea, la puțin timp după finalul domniei lui Ștefan cel Mare și continuă în Valahia aceluiași eveniment. Interesantă este alegerea autoarei. Fără să opteze în calitate de protagonist sau ca reper de proximitate pentru un personaj popular al istoriei medievale, cu o biografie mai sonoră și poate mai facil de a-l apropia de imaginarul public, Simona Antonescu preferă să aducă în atenție o figură inedită, feminină destul de obscură probabil pentru cititorii autohtoni.
Citeste mai multîn Cațavencii
Înainte vreme, în romane, manuscrisele găsite erau vârâte în sticle aruncate în mare, ascunse prin sertare, ca în Scrinul negru, romanul lui G. Călinescu, uitate prin biblioteci ori închise prin seifuri. În romanul lui Liviu Diamandi, afli că manuscrisul găsit s-a aflat într-o banală pungă de plastic, pierdută pe malul mării, la Neptun. Realism în răspăr? Parodie polițistă? Pe măsură ce avansezi cu lectura, în loc să te luminezi, intri la noi presupuneri. Roman de moravuri scriitoricești? Sau un Bildungsroman suplu? De fapt, Neptun 83 e câte puțin din toate astea, într-o construcție foarte bine scrisă (…).
Citeste mai multpe blog.carturesti.ro
Una dintre bucuriile anului trecut a fost apariția unui nou roman semnat de Steven Hall (cel cu Amintirile rechinului), Demonul lui Maxwell (traducere de Ariadna Ponta), un thriller literar excelent, care aduce pe alocuri cu Umberto Eco, dar nici nu te lasă să uiți că autorul este scenaristul jocurilor Crysis 3 sau Ryse: Son of Rome.
Citeste mai multpe blog.carturesti.ro
Una dintre cele mai importante prozatoare americane contemporane, Joan Silber, este prezentă în oferta editurii cu romanul Secretele fericirii (traducere de Veronica D. Niculescu), roman complex, care străbate mapamondul și-și pune personajele în luptă cu arbitrarul vieții, pentru ca în cele din urmă să le abandoneze acestei lipse de sens numite viață.
Citeste mai mult