pe alecart.ro

(…) Evanghelia după Lumea Nouă (în traducerea Alexandrei Cozmolici) e, în egală măsură, o rescriere și o luare în răspăr, o deconstrucție a întâmplărilor Noului Testament. Polemic, uzurpator și provocator, romanul se construiește mereu pe cel puțin două niveluri – cel religios și cel laic, înglobând în același timp trimiteri literare dintre cele mai variate și luând pulsul Lumii Noi.

Citeste mai mult
Nicoleta MUNTEANU
223 views

în revista Anthropos, nr. 1/2025

Al doilea roman al prozatoarei Angela Martin, Cartea lui Cezar, este unul al aventurii și al inocenței, scris într-un registru realist, care dezvăluie mentalități, fapte sau cadre spațio-temporale, decupate dintr-un deceniu tulbure al comunismului. (…) Fiind o continuare a primului roman, Valentina, în care autoarea își propunea să redea, pe dimensiuni ample, istoria unei familii, Cartea lui Cezar impresionează, la nivelul construcției, printr-o formidabilă mobilitate a naratoarei de a vizita spații sociale și culturale, diferite, de a plonja dintr-o dimensiune sufletească în alta, de a reda, în toată amploarea lor dramatică, scene de familie dintr-un anumit trecut îndepărtat, dar și ramificațiile acestora într-un prezent al personajelor, tot mai tern și mai apăsător.  

Citeste mai mult
Savu POPA
158 views

în revista Familia

Cartea de debut a Emiliei Faur – Viața e a mea (Polirom, 2023) – mi-a lăsat impresia că mă uit la toată realitatea textuală transformată în cioburi de oglindă, cioburi pe care, dacă încerci să le aduni, să recompui oglinda/realitatea, riști să te rănești serios, fiindcă ceea ce reflectă ele sunt chestiuni foarte dureroase. E un mixaj de roman cu fundație ideologică (pot să-i zic roman de idei?) și unul polițist-feminist-(semi)experimental, destul de apăsător (nu cred că avem așa ceva în literatura română contemporană, cel puțin nu știu eu să fie).

Citeste mai mult
Oana PALER
216 views

în Observator cultural, nr. 1240

Purtându-l pe Cezar prin medii diferite, în țară și în Franța, Angela Martin reușește o descriere convingătoare, nuanțată, a sistemului comunist, prezentat ca un păienjeniș, în care indivizii caută să se poziționeze corect pentru a rezista. Interesul pentru condiția umană și cartografierea nuanțată a acestui univers presărat cu capcane de tot felul apropie romanul de realismul din proza Gabrielei Adameșteanu și a Andreei Răsuceanu, autoare afine, care ne oferă o imagine profundă și credibilă a perioadei comuniste, filtrată printr-o sensibilitate feminină dublată de o foarte bună înțelegere a psihologiei umane, în texte de o luciditate necesară.

Citeste mai mult
Adrian JICU
209 views

în Dilema

Nu execuția tehnică a acestui roman este cea care surprinde. Desigur, performanța ei este reală, trecând de textualismele perimate ale congenerilor de generație, adaptând doza optimă de experimentalism, care nu sufocă, ci dimpotrivă, atinge o maximă potențialitate a expresiei. Rezultatul mult mai spectaculos stă, în schimb, în felul în care sunt tratate disponibilitățile rareori exploatate ale romanului adolescenței. Modulațiile acestei vârste, discutate pe terenul literaturii, în cele mai multe dintre cazuri, printr-un exces de superficialitate, sunt redate în Alte Muzici și faze la adevărata scală a complexității lor. Toate aceste straturi de cronologii succesive, ce alcătuiesc un înveliș mătăsos, unde fluxul narativ funcționează ca un elastic, care se dilată și se contrage atât de dinamic, încât aproape că devine insesizabil în momentul lecturii, sunt subordonate unui monolog interior, care, deși în suprafața sa netedă proiectează o figură ce sfidează totul, în nucleul său dur înfățișează un strigăt de ajutor.

Citeste mai mult
Octavian PLĂIAȘU
223 views

în revista Ephitet

Cartea se află în top pentru o altă calitate pe care o admir mult la scriitorii care reușesc să facă acest lucru: Mika Waltari a reînviat o lume, a trezit la viață mirosurile, sunetele Egiptului antic, felul special al căldurii zilelor de atunci și agitația unui drum, cu totul diferită de agitația de astăzi. În scris, nu este suficient numai să amintești că era cald sau că mirosea a mâncare condimentată, este ceva mai complicat să faci apel la simțurile cititorului și să i le trezești, să-l scufunzi într-o lume fictivă. Personajul principal se numește Sinuhe și îi aflăm povestea din copilărie și până când ajunge medicul faraonului. În paralel cu povestea lui, imperiul întreg se prăbușește, atrăgând în acest vârtej viețile tuturor.  

Citeste mai mult
Simona ANTONESCU
199 views

pe rasfoiala.com

Atât de bun e acest al şaselea roman al lui George Cornilă. O poveste multidimensională a sinelui multiplicat în timp, a identităţii schimbătoare, a pierderii şi regăsirii neîncetate a individului în propriile amintiri (reale şi ficţionale). Un roman erudit – aşa cum citeşti, de pildă, la Cărtărescu sau la Bogdan-Alexandru Stănescu, o enciclopedie a memoriei – cum s-a încumetat să imagineze Gospodinov în Refugiul timpului, dar mai cu seamă o carte atât de umană… cum citeşti doar la George Cornilă. Silex m-a bucurat cu unele dintre cele mai frumoase pagini despre copilărie, prietenie, iubire, paternitate şi condiţia scriitorului – citite în multele cărţi care mi-au trecut prin mână.

Citeste mai mult
Realdo TOKACS
258 views

în revista 22

Anii romantici este o carte de memorii, însă nu una clasică, în primul rând pentru că tot ce ţine de trecutul personal exprimă ceva despre societatea însăşi, iar în al doilea rând pentru că ordinea evocărilor nu este cronologică. Biografia unui scriitor nu este niciodată lipsită de interes pentru că existenţa lui e strâns legată de libertate, prin urmare traiectoria sa conduce şi face parte, în acelaşi timp, din radiografia unui moment istoric, proiectând asupra acestuia o lumină revelatoare.

Citeste mai mult
Serenela GHIȚEANU
0 comments
264 views

în revista Observator cultural, nr. 1240

Cu Picioare de Lotus (Editura Polirom), Bogdan Răileanu ne reamintește că este unul dintre cei mai pricepuți autori de proză scurtă contemporani, glisând de la povestiri despre bărbați anxioși sau debusolați la parodii ale lumii literare, cu o ironie fină și bine țintită.

Citeste mai mult
Victor COBUZ
216 views

în revista Observator cultural, nr. 1240

Ana Maria Sandu se reîntoarce la genul scurt cu Salvatorii (Editura Polirom), o altă carte despre singurătate, cu șase povestiri în care protagoniștii caută cele mai bune forme de apropiere, din care ies mai mult sau mai puțin câștigați. 

Citeste mai mult
Victor COBUZ
198 views
Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri