LaPunkt
Mircea Mihăieş instituie un protocol critic care îi permite să stabilească genealogii şi să lumineze corespondenţe. Dincolo de Ulysses se află acel irlandez expatriat care, în Europa peregrinărilor sale, nu încetează să scrie, obsesiv şi mitic, despre patria sa iubită, dar şi detestată. Cosmopolitul Joyce este şi irlandezul Joyce, cel care nu se poate desprinde de placenta alcătuită din cuvinte şi din traume. Unicitatea sa rezidă în geniul cu care aduce împreună precizia de detaliu şi survolul mitic.
Citeste mai multÎn Cațavencii
În Bani de aruncat, daneza Asta Olivia Nordenhof, care e și poetă, și profesoară de scriere creativă, a compus un poem oarecum epic căruia i-a zis roman. Acesta ar fi primul volum dintr-o anunțată serie de șapte având supratitlul Scandinavian Star. Aici citim cum a fost incendiat în anul 1990 feribotul Scandinavian Star, un dezastru în care au murit 159 de oameni. Despre cele întâmplate atunci povestește autoarea însăși într-un capitol dens care vrea să fie și războiul ei personal cu capitalismul.
Citeste mai multContributors,19 iunie, 2926
Nu știu câți dintre cei ce vor avea bunăvoință de a parcurge însemnările mele de astăzi prilejuite de apariția în limba română a romanului Sunt fană, debutul literar din 2022 al scriitoarei britanice Sheena Patel, tradus în românește de Ioana Miruna Voiculescu (editura Polirom, Biblioteca Polirom, Iași, 2026) își mai amintesc, darămite să mai citească Jalousie. Romanul din anul 1957, al patrulea și primul succes adevărat din creația lui Alain Robbe-Grillet. Era acolo vorba despre un triunghi amoros,iar titlul avea o dublă semnificație. Trimitea cu gândul la sentiment atât de inteligent descusut cu câteva secole mai înainte de Madame de La Fayette în La Princesse de Clèves ca și la jaluzeaua prin intermediul căreia soțul gelos își urmărea soția.
Citeste mai multÎn Observator cultural, nr. 1309
Textele cuprinse în volum sînt de dimensiuni diverse: de la nuvelele ample pînă la compozițiile de doar cîteva pagini, ilustrînd temele cunoscute ale scriitoarei: condiția femeii, familia, relațiile de cuplu, bătrînețea, boala, singurătatea. Celor mai multe dintre prozele de mici dimensiuni li se potrivește, probabil, cel mai bine calificativul de „momente“ situate – dar într-un registru distinct – în descendență caragialiană. Ceea ce caracterizează „momentul“ este faptul că (spre deosebire de schiță, care are o structură mai pronunțat narativă) el reprezintă o înregistrare pe viu, „redă“ direct o secvență de viață, are o structură dialogică sau monologică, alteori valorifică stilul liber indirect, iar personajele nu mai sînt decît niște „voci“ care se individualizează (ca la Caragiale) prin felul lor de a vorbi.
Citeste mai multîn Matca literară
Prozele, fără excepție, nu au burți, acțiunea nu adastă. Felul în care sunt rotite temele, cu predilecție relațiile umane amoroase, în diferitele lor etape, de la explorare la stabilitate, și cu toate rezultatele posibile, de la împlinire la devastare, dar și alienarea, sentimentul de angoasă, căutarea de sine, aventura, oferă lecturii varietate și cursivitate. Și ne arată că în toate situațiile omul îndură. Și chiar dacă nu iese victorios, chiar dacă nu rezolvă, cel puțin supraviețuiește. Pentru că e dotat cu Instinct de supraviețuire.
Citeste mai multîn Convorbiri literare, nr. 5
Nu știu dacă Seimeni e satul din centrul lumii sau dacă ceea ce citim că s-a petrecut în el e chiar „copilăria copilului universal”, dar noua carte a lui Eugen Munteanu în mod sigur nu e doar o biografie. Ea e un veritabil eseu despre cum a trăi nu înseamnă doar constituirea unei memorii private a trupului, ci și descoperirea unor fundamente universale ale spiritului. Oricum, e o carte care se citește cu pasiune.
Citeste mai multîn România literară, nr. 22/2026
Apariție exotică între Munții Stânișoarei și-ai Bistriței, Adrian G. Romila așteaptă și scrie ca mateloții captivi din mitologie. Înconjurat de aerul tare al depresiunilor, visează la întinderea albastră. Odată cu noul volum de proză scurtă, el se întoarce la geografia urbană și a naturii nemțene. Zaruri și minuni colecționează scurtcircuitări între topofilia intramontană și cea intermundană. Emoția unui spațiu geografic se prelungește spre tărâmurile din afara și din interiorul lumii. (...) Volum de maturitate tehnică, în Zaruri și minuni alternează, în lumina răului și întunericul binelui, decupajele exacte și desfătările contagioase.
Citeste mai multîn revista Viața Românească, nr. 4
Proximități și mărturisiri. Jurnal, de Ioan Pintea, este o carte care se adresează deopotrivă sufletului și minții. Ea readuce în atenție nume și chipuri care au marcat spiritualitatea românească în secolul XX și discută cu inteligență și responsabilitate idei care ar trebui regândite cu mintea limpede, debarasată de prejudecățile care, de multe ori, ne marchează încă. O carte care îți dă sentimentul tonic că nu ai pierdut vremea citind-o.
Citeste mai multLaPunkt
Mircea Mihăieş instituie, prin însăşi prezenţa textelor sale, o pecete unică. Identitatea intelectuală a ultimelor decenii este de neimaginat în absenţa conversaţiei, tenace şi profunde, pe care paginile sale o poartă cu tradiţia modernistă. Anglist, americanist şi comparatist desăvârşit, Mircea Mihăieş se desparte de gândirea leneşă a conformismului dogmatic ce îi seduce pe atâţia dintre contemporanii noştri. Eretic şi iconoclast în acest ev al nivelării şi al masificării, Mircea Mihăieş propune o critică care se topeşte în proză, spre a dezvălui contururile unui întreg continent de semnificaţii. Iar monumentala carte dedicată Virginiei Woolf este un alt reper pe acest itinerariu de cartografiere al modernismului. După tripticul joycean, Mircea Mihăieş investighează destinul celei în care se întruchipează geniul novator al prozei înseşi. Iar oglinda pe care o pune în faţă Virginiei Woolf este una în care fragmentele de viaţă, de moarte şi de sens se adună, spre a reconstitui strania fiinţă plurală a autoarei şi a operei sale.
Citeste mai multPe Bookhub
În cele cincisprezece capitole, cu titluri care trimit, pe rând, la obiecte mai mult sau mai puțin simbolice, la sărbători și obiceiuri de familie, la un prieten, fotografii, animale, jucării, scriitorul reface treptat universul copilăriei sub comunism, portretele părinților, ale bunicilor și ale altor rude, toate prin lentila nostalgică, dar și ludică, a unui adult care se strecoară, pentru un timp, în trupul și în vocea copilului de odinioară.
Citeste mai mult