pe Meridianultimisoara.ro
Povestirile lui Robert Șerban sunt centrate pe stări oarecum izolate, insulare, dar care se regăsesc în cotidian, o relatare cu naturalețe a unor atitudini, gesturi, emoții, rutine, dar care prin simțul de observație deosebit al naratorului trezesc vigilența cititorului, pentru că așteaptă ceva care trebuie să urmeze spectaculos. Și, într-adevăr, finalul vine în mod neașteptat, nu e neobișnuit, dar „ nu-l putem ghici din prima”. Aici este „schepsis-ul” povestirii, ne pune în fața unui final inedit, în cele mai multe cazuri cu un umor sănătos, ori cu o subtilă ironie și rafinată autoironie. Cartea se citește cu plăcere, ușor, datorită talentului autorului de bun povestitor, senzației de deja-vu a cititorului, pentru că întâmplările par cunoscute din cotidian, al urmăririi detectiviste a finalurilor, dar și a caracterulu scurt al povestirilor. Și totuși, profunzimea observațiilor, mersul narațiunii, descrierile surprinzătoare impun revenirea asupra textului, reluarea lecturii, încât banala întrebare „ce-a vrut să spună autorul?” devine prilej de meditație, printr-o lectură confortabilă, plăcută, cu satisfacția desoperirii unui final neașteptat așa cum ne-a obișnuit scriitorul.
Citeste mai multpe bookhub.ro
Apărut la Polirom, în anul 2025, în traducerea din limba bulgară a Marianei Mangiulea Jatop, romanul de debut al scriitoarei Ioanna Elmy este cartea unei generații și a unui spațiu cultural, din spatele Cortinei de Fier, a celor pentru care anii ’90 au însemnat atât tranziția către adolescență și tinerețe, cât și tranziția către un alt regim politic și social. Pentru protagonistă, Iana/Jane, este și tranziția către un alt mod de viață, o rupere de trecut, pe care, de altfel, ajunge să-l înțeleagă și să-l ierte. Este aspectul pe care autoarea îl accentuează în această carte, anume felul în care tânăra, pe atunci, generație sparge un model familial perpetuat de-a lungul timpului, și care, pentru mine, transformă romanul în oglinda cititorilor de vârsta mea. Aceasta este povestea generației mele.
Citeste mai multpe Meridianultimisoara.ro
Celor ce nu au citit încă nicio biografie oficială a lui Constantin Brâncuși, le recomand să înceapă cu această carte, scrisă pe înțelesul și pe sufletul tuturor, fie copii, fie adulți; fie împătimiți ai artei, fie simpli iubitori de frumos. S-ar putea chiar să nu mai simtă nevoia de o documentație suplimentară, ci să-l înțeleagă pe Brâncuși pe de-a-ntregul, și ca artist și ca om.
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Cartea lui Vasile Ernu stă sub semnul celor patru cavaleri ai Apocalipsei – Molima, Războiul, Foametea, Moartea – metaforă complexă prin care autorul ne oferă o cheie de interpretare a perioadei parcă fără de sfârșit a tranziției dinspre ceea ce am trăit aproape jumătate de veac spre ceva nedefinit încă, și pentru care ne-am dovedit a fi complet nepregătiți. Atunci însă când vrea să dea contur mai precis metaforei, mult prea lunecoasă pentru a fi operațională, Ernu ne oferă două concepte la fel de catastrofice – dislocarea și dizolvarea, pentru a descrie deruta creată, în noi și între noi, de această stranie perioadă istorică. Cartea ilustrează aceste două concepte cu o sumedenie de exemple, din Moldova și România, care evidențiază destule asemănări, în ciuda contextelor diferite care le-au influențat.
Citeste mai multîn Cațavencii
Cărțile lui Figes nu mai sunt traduse în Rusia; editurile cu care avea contracte s-au răzgândit, „din motive economice”, zic ele. Istoricul însă e convins că adevărata cauză a fost că scrie critic despre regimul Putin, despre stalinism și despre minciunile sfidătoare cu care țarul kaghebist justifică invadarea Ucrainei și dușmănia cu care privește Occidentul. Figes explică în Istoria sa de ce Putin umblă să confiște imaginea Marelui Cneaz Vladimir Kieveanul, căruia i-a ridicat o statuie uriașă la Moscova. Putin a făcut asta în numele teoriei că ucrainenii și rușii ar fi un singur popor – rusesc, evident! – și că, prin urmare, statul ucrainean trebuie să dispară, iar ucrainenii să se întoarcă la Maica Rusia, după anihilarea „fascismului“ de la Kiev printr-o „operațiune specială”.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1298
În fine. Rusia, cartea lui Orlando Figes, este o elegantă trecere în revistă a o mie de ani de istorie. Să-i zicem europeană, chiar dacă în acest răstimp rușii reușesc să se întindă dincolo de Munții Ural, pînă la Oceanul Pacific. Unde nici azi nu au încheiat în mod oficial gîlceava cu japonezii legată de insulele Kurile. (...) Războiul împotriva vechii Rusii n-a dus nicăieri și s-a împotmolit într-un naționalism care produce efecte și azi. Putin și putinismul nu sînt decît consecințele unei stagnări a societății ruse baricadate în slavofilie, lipsă de democrație și antioccidentalism. Cu Putin nu se va ajunge nicăieri.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1298
Meserii nerecomandate femeilor se constituie ca un volum de memorii care expune de ce poziția de scriitoare poate să fie una nerecomandată, în același timp în care pune în lumină portrete de scriitoare ce recomandă această meserie. Receptarea acestei cărți are de câștigat atunci când vede în paginile sale felul în care o scriitoare care a traversat numeroase momente istorice și a cărei istorie de familie angrenează multe puncte nevralgice încă în societatea românească (și nu numai) își discută, față de sine și împreună cu o cititoare și un cititor intimi, propria poziționare, epistemologică și de memorie deopotrivă, față de acestea.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1298
(...) volumul lui Codruț Baciu este unul dintre cele mai bune volume de debut pe care le-am citit în ultima perioadă. Control tehnic foarte bun, stil relaxat, dar atent la dinamicile sociale și un mare plus pentru introducerea temelor de viață sportivă, cu tot setul de traume cu care vine la pachet. Un must-have al anului trecut, pe care îl voi urmări cu mult interes în viitor.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1298
Creierul ideologic merită citită pentru că este o lucrare de popularizare a unui domeniu nou. Concluziile la care Zmigrod ajunge par banale, de la sine înțelese, dar sînt rezultatul unui demers științific care sprijină observații filozofice și sociologice. Autoarea își poziționează studiile proprii în cadrul cercetărilor neuroștiințifice, renunță la stereotipiile de tipul îndoctrinatului „spălat pe creier“ de ideologie și propune o terminologie proprie, dînd dovadă de creativitate, spirit vizionar și curaj.
Citeste mai multîn revista Anthropos, nr. 3/2026
Debutul în forță al doamnei Angela Martin a produs o încântare totală iubitorilor de literatură căci nu doar maturitatea extraordinară, siguranța și bogăția mijloacelor de expresie, dar și repunerea în drepturi a artei clasice a romanului, transformarea Aradului într-un adevărat topos literar, evidențierea dimensiunii multiculturale – îndeobște ignorate – a unei părți a țării noastre, Banatul, s-au impus în peisajul literar actual ca repere ce nu mai pot fi ignorate.
Citeste mai mult