în Observator cultural, nr. 1263
O carte admirabilă, nonfiction 100%, erudită, cu studii diverse și variate, extrem de atent articulate, și care aduce necesare precizări acolo unde de multe ori operăm cu aproximații. Despre etnicii germani, sașii și șvabii de pe cuprinsul României. De ieri și de azi. Nu cu impresii și stereotipuri, ci cu date concrete culese din surse puțin frecventate. De remarcat din start standardul de profesionalism al tuturor celor care au scris texte admirabile pe subiecte strict specializate. O apreciere specială și celor doi istorici care au coordonat cartea, Rudolf Gräf și Daniela Stanciu-Păscărița. Un volum colectiv, în care sunt puși laolaltă 22 de contributori, cercetători și universitari cu frumoase CV-uri, după cum bine-venit le găsim în coada cărții intitulate sec Schimbarea loialităților și reorganizare instituțională. Germanii din România. 1918-1928 (Editura Polirom, Academia Română, Centrul de studii transilvane, 2025) – studii dintre cele mai diferite, care acoperă secole de conviețuire, dar mai ales câteva decenii din secolul trecut, dintre comunitatea germană și cea maghiaro-română, în funcție de sucelile istoriei.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1263
Propusă fără emfază „în amintirea toxicilor ani ’90 şi a luminilor lor fluorescente”, povestea înscenată aici este despre corupţia generalizată din „jungla” postdecembristă, în toate nuanţele şi ramificaţiile ei, peste care se suprapune faptul cotidian: fascinaţia artelor marţiale şi a campionatelor de skanderberg, în special pentru publicul masculin tânăr sau foarte tânăr, mania suplimentelor nutritive şi a anabolizantelor, breakdance-ul, cultura MTV, goana după vize de muncă în Europa etc. O paralelă cu prozele lui Andrei Dósa, tratând aceleaşi moravuri şi decoruri nouăzeciste, nu ar rămâne fără rezultate, şi nici corespondenţele spectaculoase cu romanul lui Tudor Ganea Cântecul păsării de plajă, prin prisma semnalmentelor protagoniştilor: Ainur şi Samson.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1263
În cel mai recent roman al său, Perţa oferă o sinteză a formulelor experimentate anterior, de unde şi aspectul de inginerie textuală, cu revenirile geometrice ale blocurilor narative. Alături de subtitlurile cu detentă metanarativă, intertextul liric maximalist (paradoxal, partea cea mai izbutită din carte), prin exacerbarea simţului enorm şi a văzului monstruos, are darul de a fixa în efigie, de a rezuma poetic şi eficient situaţiile narative.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Un loc îndepărtat numai al lor, cel mai recent roman al lui Cosmin Perța, nu este o lectură ușoară, dar am considerat-o necesară, urmărind îndeaproape tot ce are semnătura lui. M-a fascinat modul în care autorul explorează fragilitatea ființei umane, insinuarea subtilă a răului în viața de zi cu zi și căutarea neobosită a sensului într-o lume care pare să se devoreze, asemenea lui Uroboros.
Citeste mai multîn Cațavencii
Un clasic pentru toate anotimpurile, José Saramago, și volumul său de povestiri din 1978, Cvasiobiect. Cu aceste șase povestiri, portughezul Saramago pătrunde în fantastic, în cel mai sclipitor-realist stil posibil. (…) În Cvasiobiect, poetul care e Saramago reia în proză temele pe care le descoperi în poemele sale, singurătatea, obsesiile iubirii, complicitățile de tot felul și răul totalitarismului care se insinuează la început pe neobservate în viața oamenilor. Sentimentul portughez al ființei – ar putea zice pasionații de Noica.
Citeste mai multîn Dilema
Camping e un roman despre trauma transgeneraţională care stă uneori la baza unui conspiraţionism intuitiv, devenit în anumite situaţii feroce. Moşneguţu, decanul de vârstă al familiei, i-a transmis-o fiicei sale, Sofia, iar aceasta, cel puţin în parte, fiului Robert. (…) romanele Laviniei Branişte, dincolo de documentarea unor dileme socio-economice ale migraţiei sau ale neoliberalismului, investighează şi cazuri de corupere morală, indiferent cât s-ar strădui unii să ignore această realitate textuală. În plus, curajul şi – aş spune – nobleţea autoarei de a face dintr-o femeie aproape septuagenară, defel idealizată, surprinsă în propriile ei tensiuni şi frământări, protagonista romanului său merită nu mai puţin apreciate.
Citeste mai multpe contributors.ro
În colecția Biografiilor romanțate a editurii ieșene Polirom a apărut cu puțină vreme în urmă volumul Maiorescu. Confesiunile unui stoic, semnat de universitarul băcăuan Adrian Jicu. Am citit-o și cu interes, și punându-mi numeroase întrebări. Ceea ce, la urma urmei, nu e rău defel. Adrian Jicu a gândit volumul sub forma unui monolog pe care cel îndeobște numit Mentorul Junimii, ajuns la senectute, acum bătrân, bolnav și singur, îl susține în fața unui preot. Avem de-a face cu un fel de (posibilă) ultimă împărtășanie. Cu o recapitulare a unei vieți care, în ciuda împlinirilor pe multiple planuri, a fost, așa cum recunoaște Maiorescu însuși, în fraza finală a volumului, scăpată printre degete.
Citeste mai multpe bookhub.ro
Așadar, iată o carte-hibrid, un ospăț inclusiv la nivel stilistic (aspect asupra căruia nu mai am spațiu suficient, dar vă prindeți voi singuri când citiți), despre cum literatura este o minciună fascinantă și provocatoare și derutantă, iar scriitorii niște cavaleri rătăcitori, cu buba la cap, dar o bubă nobilă, capabilă să le permită intrarea în spații care nouă, profanilor, ne sunt cu desăvârșire interzise. La ei este silexul cu care scapără flacăra.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1262
(…) mare parte din fragmentele incluse în Carte despre se referă la scris, la literatură și la condiția scriitorului. Unele dintre ele au un caracter teoretic mai pronunțat; altele sunt crâmpeie narative, care poartă amprenta felului inconfundabil în care Gheorghe Crăciun percepe realitatea exterioară, dar și propria viață lăuntrică. Filmul realității este privit ca printr-o lentilă, în cele mai mărunte amănunte ale lui, iar întâmplări anodine în aparență – o spitalizare, o excursie în străinătate, o aventură erotică întâmplătoare sau popasul pe o terasă – sunt disecate cu o meticulozitate neobișnuită, ele dovedindu-se sursa unor senzații de o mare diversitate, care se succed cu repeziciune.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1262
Despre ce este vorba? Despre lumea în care trăim. Amestecată în fel și chip, cu identități și tradiții diferite, în încercarea de a ne suporta unii pe alții. Suntem proiectați într-o Londra multiculturală, în care libienii lui Hisham Mortar conviețuiesc cu problemele lor specifice, precum românii care nu mai pot de dragul României. Personaje complexe, care se intersectează cu evenimentele politice legate de Primăvara Arabă, care l-a dat jos și apoi executat chiar pe colonelul Gaddafi. Istorii personale, destin colectiv, pe alese
Citeste mai mult