Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în România literară, nr. 15-16/2026
Avem acum în limba română această formidabilă monografie (traducere din limba engleză de Ionela Ganea și Cristian Stoica, Editura Polirom, Iași, 2025) și odată cu ea, putem spune că un număr de instrumente de bază în studiul lui Augustin (între care și numele savante amintite mai sus) ne sunt disponibile și pot orienta înțelegerea și mai ales vocabularul augustinian în limba română. Însă, această traducere trece dincolo de un simplu act de transfer cultural, întrucât apariția ei în 2025, într-o limbă care l-a tradus și l-a înțeles foarte divers pe Augustin (mă gândesc la traducători precum Lucia Wald, Gheorghe Șerban, Vasile Sav sau Eugen Munteanu, sau la autori de exegeze foarte diferite, precum Anton Adămuț, Marius Cruceru sau Alin Tat), are toate motivele să provoace o discuție principială de orientare a înțelegerii lui Augustin (care în mod natural nu se rezumă la limba română).
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Proza lui Barbey este proza unui dandy, a unui artist care alege artificialitatea în detrimentul vieţii mediocre. Proza lui Barbey este privirea ce intră în intimitatea caselor, străzilor şi a saloanelor, spre a desluşi ceea ce pare de nepătruns. Iar ochiul lui Barbey este atent la o geografie umană aparte: continentul său de eroi şi de eroine este modelat de forţele teribile ale urii şi ale iubirii. Binele rareori se iveşte aici. Răul pare să se nutrească din solul imaginaţiei sale. (...) literatura lui Barbey sfidează verosimilul, fascinată de chipul de meduză ce îl seduce pe privitor. Temeritatea artei sale este cutezanţa acestei priviri. Soarele care pluteşte peste pământul ficţiunilor sale este soarele însângerat şi tainic al păcatului , dragostei şi al urii: din esenţele tari al vieţii secrete Diabolicele extrag lichidul rar al capodoperei.
Citeste mai multîn Cațavencii
De unde li se trage rușilor dorința de a cuceri mereu noi teritorii? Figes crede că din „teama” că granițele lipsite de obstacole ale Rusiei ar face-o vulnerabilă la invazii. Dar mai ales fiindcă o mare putere are nevoie de ieșire la mare, cum era convins Petru cel Mare. Ideea asta a dictat politica țarilor care au condus Rusia după el, i-a dat gândirea imperială lui Stalin și determină strategia lui Putin, cel despre care Soljenițîn credea la bătrânețe că va readuce măreția Rusiei. E Rusia condamnată să rămână prizoniera acestei plase de mituri false și de minciuni? Figes presupune optimist că nu, căci în povestea Rusiei au existat momente care ar fi putut-o duce într-o direcție democratică. Se va ivi deci pe drumul Rusiei un nou asemenea moment care nu va mai fi ratat? De ce nu? speră istoricul.
Citeste mai multîn revista 22
O carte – construită din patru portrete distincte care pun în valoare și pe cel care le face – care e, la capătul ei, despre binele din oameni, despre umanitatea noastră adâncă. O autoare-revelație, nu mi se pare deloc exagerat să folosesc aici o asemenea formulă.
Citeste mai multîn revista 22
La peste jumătate de secol de la uriașul succes al romanului de debut, surprinzând întreaga lume, Harper Lee publică un al doilea roman (atât are în această specie literară: două romane!); „Du-te și pune un străjer” e titlul sub care ajunge în românește. E o continuare a aranjamentului narativ din Să ucizi o pasăre cântătoare, dar e, de fapt, o carte scrisă – amănunt pentru istoricii literari – înaintea romanului cu care a explodat în literatura americană. Ei bine, acum avem în românește și acest cadou minunat și prețios: Tărâmul dulcii veșnicii. O Harper Lee de dinainte de ambele romane care i-au adus faima și nu mai puțin briliantă.
Citeste mai multpe bookblog.ro
Pisici inexistente e o veritabilă pilulă anti-stres. După știri sau doomscrolling, e cartea la care vrei să revii ca la un ritual calmant. Are ceva din efectul uleiului de levănțică: nu te lovește puternic, ci te liniștește treptat. Și, poate cel mai reușit lucru, captează chiar „vibe-ul” unei pisici - o carte pe care o savurezi lent, cu pauze, exact când ai chef. Dincolo de joaca poetică, cartea e și un basm cotidian despre viața în doi. Printre fragmentele despre pisică, se strecoară detalii intime și foarte umane din viața de cuplu: insomniile ei, felul în care el detestă frigul, plantele pe care ea le omoară constant fără să vrea. (...) E genul de carte care te prinde nu pentru că iubești neapărat felinele, ci pentru că recunoști în ea fragmente din viață și felul în care mintea noastră poate transforma banalul în ceva magic.
Citeste mai multpe Meridianultimisoara.ro
Povestirile lui Robert Șerban sunt centrate pe stări oarecum izolate, insulare, dar care se regăsesc în cotidian, o relatare cu naturalețe a unor atitudini, gesturi, emoții, rutine, dar care prin simțul de observație deosebit al naratorului trezesc vigilența cititorului, pentru că așteaptă ceva care trebuie să urmeze spectaculos. Și, într-adevăr, finalul vine în mod neașteptat, nu e neobișnuit, dar „ nu-l putem ghici din prima”. Aici este „schepsis-ul” povestirii, ne pune în fața unui final inedit, în cele mai multe cazuri cu un umor sănătos, ori cu o subtilă ironie și rafinată autoironie. Cartea se citește cu plăcere, ușor, datorită talentului autorului de bun povestitor, senzației de deja-vu a cititorului, pentru că întâmplările par cunoscute din cotidian, al urmăririi detectiviste a finalurilor, dar și a caracterulu scurt al povestirilor. Și totuși, profunzimea observațiilor, mersul narațiunii, descrierile surprinzătoare impun revenirea asupra textului, reluarea lecturii, încât banala întrebare „ce-a vrut să spună autorul?” devine prilej de meditație, printr-o lectură confortabilă, plăcută, cu satisfacția desoperirii unui final neașteptat așa cum ne-a obișnuit scriitorul.
Citeste mai multpe bookhub.ro
Apărut la Polirom, în anul 2025, în traducerea din limba bulgară a Marianei Mangiulea Jatop, romanul de debut al scriitoarei Ioanna Elmy este cartea unei generații și a unui spațiu cultural, din spatele Cortinei de Fier, a celor pentru care anii ’90 au însemnat atât tranziția către adolescență și tinerețe, cât și tranziția către un alt regim politic și social. Pentru protagonistă, Iana/Jane, este și tranziția către un alt mod de viață, o rupere de trecut, pe care, de altfel, ajunge să-l înțeleagă și să-l ierte. Este aspectul pe care autoarea îl accentuează în această carte, anume felul în care tânăra, pe atunci, generație sparge un model familial perpetuat de-a lungul timpului, și care, pentru mine, transformă romanul în oglinda cititorilor de vârsta mea. Aceasta este povestea generației mele.
Citeste mai multpe Meridianultimisoara.ro
Celor ce nu au citit încă nicio biografie oficială a lui Constantin Brâncuși, le recomand să înceapă cu această carte, scrisă pe înțelesul și pe sufletul tuturor, fie copii, fie adulți; fie împătimiți ai artei, fie simpli iubitori de frumos. S-ar putea chiar să nu mai simtă nevoia de o documentație suplimentară, ci să-l înțeleagă pe Brâncuși pe de-a-ntregul, și ca artist și ca om.
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Cartea lui Vasile Ernu stă sub semnul celor patru cavaleri ai Apocalipsei – Molima, Războiul, Foametea, Moartea – metaforă complexă prin care autorul ne oferă o cheie de interpretare a perioadei parcă fără de sfârșit a tranziției dinspre ceea ce am trăit aproape jumătate de veac spre ceva nedefinit încă, și pentru care ne-am dovedit a fi complet nepregătiți. Atunci însă când vrea să dea contur mai precis metaforei, mult prea lunecoasă pentru a fi operațională, Ernu ne oferă două concepte la fel de catastrofice – dislocarea și dizolvarea, pentru a descrie deruta creată, în noi și între noi, de această stranie perioadă istorică. Cartea ilustrează aceste două concepte cu o sumedenie de exemple, din Moldova și România, care evidențiază destule asemănări, în ciuda contextelor diferite care le-au influențat.
Citeste mai mult