Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe citeste-ma.ro
Când am început Fiesta, nu am cunoscut acest context, care totuşi m-a convins să şi scriu despre carte şi autorul ei. Hemingway a devenit celebru pentru stilul său concis, pe care l-a definit drept tehnica icebergului, şi mi se pare foarte interesant că-l mai citim şi azi, la mai bine de 100 de ani de când el îşi publica primele proze scurte. Chiar mă întreb cum ar vedea el azi scrisul de literatură şi mai ales publicarea şi promovarea propriilor texte, în aceşti ani grei pentru carte şi excelenţi pentru gândirea scurtă.
Citeste mai multÎn Dilema
Imensa apertură cronologică din Oase strălucitoare favorizează nu doar acumularea de fapte și de reflecții morale, ci și jocul cu perspectivele, căci cele trei femei marcate distinct de fiecare dată, cînd „vorbesc” în text, au vîrste și experiențe de viață complet diferite și nu văd lucrurile exact în același fel. Mamă, fiică și prietenă vîrstnică, cele trei femei întruchipează tot atîtea paradigme existențiale prin care raporturile cu istoria se redefinesc de fiecare dată cînd regimurile politice se schimbă, oferind o imagine complementară asupra spațiului de peste Prut, din 1940 pînă în prezent.
Citeste mai multÎn Observator cultural, nr. 1323
Vertijuri, goluri de memorie. Acolo este țara mea (Editura Polirom, 2024), cel mai recent dintre romanele lui Radu Aldulescu, se deosebește prin cîteva aspecte de cărțile mai vechi ale scriitorului. Dacă acolo acesta realiza „cartea neagră“ a societății românești pre- și postdecembriste, din perspectiva „simțului enorm“ și al „văzului monstruos“, oprindu-se doar la „partea vizibilă“ a acesteia, de data aceasta el încearcă să pătrundă în laboratoarele secrete ale răului, conferind cărții sale ceva din fizionomia unui roman senzațional.
Citeste mai multÎn revista Orizont, nr. 9 (2026)
Dacă cineva care nu cunoaște deloc opera Gabrielei Adameșteanu m-ar întreba ce să citească pentru a se familiariza cu scrisul ei, acum, după ce am terminat Vremuri fără răbdare, i-aș recomanda fără să ezit acest volum, recent apărut la editura Polirom. Nu doar pentru că e într-o anume măsură o antologie, o introducere în universul ficțional și în tematicile care revin în romanele scriitoarei, ci și pentru că e laboratorul în care se exersează și se dezvăluie manierele diferite de a scrie, de a compune microlumi, de a face prezente personaje și a le da contur verosimil.
Citeste mai multÎn revista Orizont, nr. 9 (2026)
Nucleul dur rămâne talentul literar al autorului și capacitatea de a exploata posibilitățile limbii pentru a restitui o formă de coerență unei lumi ce pare hotărâtă s-o piardă. A ține rațiunea în gura șarpelui înseamnă a refuza să-i dai drumul chiar după ce colții au străpuns carnea.
Citeste mai multÎn Steaua nr. 7/2026
Paginile lui Filip Florian au aromă și zvîc, au cadență și o precis cîntărită orchestrație a repetițiilor, a sonorităților și contrapunctelor.Modelul după care se construiește textul său este unul turbionar, pornește de la un declanșator care poate fi o amintire, o senzație, o informație, o descriere... Romanul de acum îl reconfirmă ca autor. A rămas același stilist de excepție care se citește cu maximă plăcere, dar caută în continuare un punct de greutate care să scoată narațiunea de sub media cotidianului.
Citeste mai multîn revista 22 (septembrie 2026)
Aproape totul este invers în acest scurt roman față de majoritatea romanelor care apar în zilele noastre: structura realității, personajele, stilul. Scris la persoana I, romanul șochează, dar fără a-l îndepărta pe cititor, ci dimpotrivă, captându-l tocmai prin insolit. (...) Parohia creează un univers înfricoșător, dar fascinant. Iar talentul liric al autorului face dovada unei capacități creatoare care preia ceva din poezie, dar nu rămâne la nivelul ei.
Citeste mai multîn România literară, nr. 26 2026
Mircea Mihăieș nu doar că se reinventează, dar și depășește granițele criticii, creând un nou gen de hermeneutică, a vieții și a operei deopotrivă. Și o face pornind de la o autoare nu neapărat în vogă astăzi, cu o biografie tumultuoasă și cu o operă complicată, care, deși adesea imitată, nu a întrunit neapărat unanimitatea...
Citeste mai multÎn Cațavencii nr.37 (780)/ 2026
Seducătoare pe alocuri, tot timpul interesantă, chiar și cînd nu ești de acord cu ideile autorului, Marele adevăr…, cu punctele sale de suspensie din final, vrea să ne convingă de un lucru: că nimic din ceea ce s-a întîmplat în istoria omenirii nu era obligatoriu să aibă loc, inclusiv capitalismul.
Citeste mai multÎn Cațavencii nr. 32/ 2026
Din carte, aflăm ce s-a întîmplat prin oribilele subsoluri din Gaza: umilințe, bătăi, abuzuri fizice și psihice, înfometare, amenințarea permanentă cu moartea, izolarea copleșitoare. Refuzul de a ceda. Dar și speranța că toate se vor sfîrși cu bine într-o bună zi, care chiar a venit. Trecînd peste pierderea celor dragi, Eli Sharabi are puterea să depună mărturie pentru toți cei din neamul său. Prima mărturie a unui ostatic devine un cap de acuzare împotriva terorismului. Cartea lui Eli Sharabi, altminteri un cuminte economist și șef de serviciu financiar, devine bestseller în Israel și obține Premiul National Jewish Book
Citeste mai mult