Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în România literară, nr. 33/2025
Foarte bună cunoscătoare a operei și a documentelor legate de viața lui Lucian Blaga, Florina Ilis redă în mod minuțios atmosfera de teroare a epocii. Pentru a conferi cât mai multă autenticitate „romanului”, ea include în narațiune numeroase fragmente din poemele și din ideile filosofice ale omului de cultură. (…) Blaga. În căutarea numelor este o carte-document ce ne lasă să pătrundem în intimitatea unui mare om de cultură. Asemenea lui G. Călinescu, Florina Ilis știe să îmbine calitățile romancierului cu cele ale criticului și istoricului literar.
Citeste mai multîn revista ATENEU, nr. 671-672
Obișnuită atât cu reperele filozofiei, cât și cu cele vehiculate de lumea artelor vizuale, fiind o prezență cu state vechi în lirica românească contemporană de foarte bună calitate, Magda Cârneci ne amintește în volumul de proză scurtă Scurte scenarii inițiatice că frumusețea și rodul lumii în care trăim pot fi cunoscute nemijlocit, că viața ar trebui să nu fie altceva decât o sumă de bucurii și experiențe asumate.
Citeste mai multîn revista Orizont
Prin scrupulozitatea verificărilor, prin luciditatea cu care evită mitologizarea victimei și demonizarea facilă a delatorilor, Dosarul de Securitate al Hertei Müller se impune ca reper pentru orice studiu viitor despre arhivele fricii. Glajar nu oferă un verdict, ci o metodă: să citim dosarele ca pe texte deschise, care solicită permanent recitirea. În epoca postadevărului, lecția este esențială. Recomandat nu doar istoricului literar, ci și cititorului interesat de anatomia puterii, volumul transformă documentul brut într-o literatură critică: o „poveste de dosar” care, odată spusă, continuă să ne interpeleze propriile umbre.
Citeste mai multpe contributors.ro
Selma Van den Perre, autoarea bestsellerului internațional Numele meu este Selma, apărut în anul 2025 la editura ieșeană Polirom, în traducerea românească a Alexei Stoicescu, nu este nicidecum ceea ce se cheamă o scriitoare profesionistă. Are acum venerabila vârstă de 102 ani, iar volumul purtând subtitlul Povestea extraordinară a unei supraviețuitoare a lagărului de concentrare de la Ravensbrück a fost scris când autoarea depășise de multă vreme 90 de ani.
Citeste mai multîn revista Orizont
Stilistic, cartea se hrănește din oralitate: fraze scurte, ritm alert, interogații care sparg melancolia compun un monolog interior în care realul și retrospectiva se împletesc. Aluziile la tumultul vienez, la societățile secrete europene sau la agitata viață intelectuală românească creează un fundal documentar dens, dar există suficient decupaj încât narațiunea să nu dobândească un efect sufocant.
Citeste mai multpe bookblog.ro
Cod 612 este genul de roman care te prinde nu prin greutate intelectuală, ci prin jocul fin dintre nostalgie, mister și omagiu literar. Michel Bussi nu a scris o carte care să reinventeze roata, dar a reușit să creeze o combinație delicioasă de mister literar, reverie și realitate istorică - perfectă pentru o vacanță în care vrei să citești „ceva bun, dar nu greu”.
Citeste mai multîn România literară, nr. 30-31
Scris sub forma unei spovedanii, un monolog adresat in articulo mortis unui preot, un părinte care nu comunică verbal, dar ale cărui replici nonverbale au uneori ecou în destăinuirile personajului principal, romanțul înfățișează un Maiorescu scandalos, așa cum Eminescu din romanele lui E. Lovinescu va fi părut unor contemporani; „Am alergat toată viața după iubire” spune cel care se confesează, sub forma unui posibil motto ce justifică înțelegerile personajului cu matroanele caselor de toleranță, amenajarea „ușiței discrete” de la biroul ministerial, pe care intrau „când și când, profesoarele venite să mă vadă sau să-mi ceară vreo favoare”.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1264
Portughezului José Saramago (1922-2010, Premiul Nobel pentru Literatură în 1998) îi mai apare într-o binevenită serie de autor volumul de proze scurte publicat în plină maturitate, în 1978, sub misteriosul generic Cvasiobiect (Editura Polirom, 2025, colecția Biblioteca Polirom, coordonată de Dan Croitoru – poate ar merita într-o bună zi să comentăm mai apăsat rolul și contribuția acestor coordonatori de colecții care ne țin, pe tăcute, racordați la multe cărți și autori care altfel n-ar fi ajuns la noi, ar fi fost accesibili mult mai greu sau deloc –, traducere din limba portugheză de Simina Popa). Sunt șase texte cu subiecte dintre cele mai stranii, ce mixează abil o perspectivă suprarealistă cu una tragicomică asupra unei realități în care ironia și bizareriile nu lipsesc.
Citeste mai multpe alecart.ro
În Sticlăreasa, printre chipuri și personalități reale, printre momente semnificative în care se spune istoria orașului și a sticlei, se țese firul unei narațiuni dense, precise în detalii și povestea unei deveniri. De care se leagă alte vieți și mereu noi destine. Totul într-un superb echilibru între adevăr și imaginație, între claritate și mister. În traducerea minunată a Veronicăi D. Niculescu, în care eleganța și claritatea devin mărgelele de Murano ce lasă să se întrevadă o întreagă lume.
Citeste mai multîn Cațavencii
Marele paradox al lui Roth însuși e că noutatea ideilor lui e a unui romancier cât se poate de clasic în majoritatea cărților sale, înțelegând prin asta clasicismul romancierilor moderniști. Roth știe cum stă treaba cu parodismul postmoderniștilor, mai face cîte o aluzie la postmodernitate, dar de fapt el e unul dintre ultimii mari moderniști ai literaturii americane. E drept că personajele lui nu se înțeleg pe diverse teme care țin de ruptura postmodernismului, unele fiind pro, altele mai degrabă contra, însă disputele astea au loc pe terenul puțin fisurat al modernismului. Ceea ce nu contează pentru cititorul obișnuit al anilor ’70 și mă îndoiesc că are importanță pentru cititorul de azi, mai sensibil la rafinamente de acest fel, dar așteptând în continuare ca romanul să conțină o poveste. Iar Roth nu-i înșeală așteptările, dimpotrivă. Și o face cu brio.
Citeste mai mult