pe alecart.ro

(…) privit în ansamblu, romanul Sticlăreasa (tradus de Veronica D. Niculescu superb în limba română) devine o analiză detaliată asupra istoriei sticlei de Murano infuzată cu povestea Orsolei, ce se dedică familiei ei indiferent de epocă. Este o poveste despre dureri nespuse și speranțe distruse, despre viața care se derulează indiferentă la cele omenești, cărând după ea în tăcere toate schimbările inevitabile petrecute în lume și în familia Orsolei – urmărită pe mai multe generații: de la cei trei frați marcați de moartea tatălui, nevoiți să conducă un atelier fără a fi pregătiți, până la Rafaello, nepotul Laurei Rosso și fiul lui Marco. (…) Romanul se încheie cu o imagine care ne transpune înapoi în trecut și ne oferă o urmă de speranță, cea a delfinilor reveniți în Veneția, semn că viața continuă, că există o forță ce ne poartă prin vremuri de restriște, că frumusețea e încă posibilă.