pe optmotive.ro, nr. 139
Ultimul său roman, 10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie (Editura Polirom, Iași, 2022, traducere din limba engleză și note de Ada Tănasă), impresionează atât prin construcția inedită, cât și prin subiectul ales, a cărui dezvoltare se grefează pe o modulație intimă a vocii narative, aflată la jumătatea drumului dintre propriul destin și cel al Leilei Tequila. Această ultimă poveste, înscrisă în descendența povestirii în ramă din 1001 de nopți, surprinde o lume cameleonică, ridicată pe fundalul unei contra-realități tradiționale, în cadrul căreia orice cântec de lebădă capătă o timbrare aparte, amplificată în planul de profunzime prin vibrațiile unui cor tragic nevăzut, ce însoțește ființa pe întreg drumul vieții.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 793
Dora Pavel recreează actul artistic expus privirilor curioșilor dincolo de vitrina unei galerii. Cu forța artistului experimentat, culorile sunt aruncate pe o pânză complet albă. Acolo se creează povestea, prin suprapunerile unor culori care spun totul, culori care transpun obsesii, iubiri, gesturi. (…) Chipul modern și alterat al iubirii capătă un portret fidel odată cu romanul Crush al Dorei Pavel. Temerile, angoasele existențiale, însingurările și singurătățile sunt cilindrii unui mecanism pus în mișcare de o forță care erodează totul în cele din urmă.
Citeste mai multpe blog.libris.ro
Totdeauna singură. Nefericiri paralele vorbește despre relații și reperele lor psihologice comune, aproape transepocale într-o manieră inedită, punând în oglindă două destine despărțite de decenii și statut social. Într-un exercițiu inedit, Aurora Liiceanu pune față în față povestea de amor a unei personalități din spațiul intelectual francez de la începutul secolului al XX-lea cu povestea de amor a unei femei din zilele noastre, o exponentă a clasei mijlocii educate, din spațiul autohton. (…) Privite împreună, cele două nefericiri din titlul volumului Aurorei Liiceanu sunt doar în aparență paralele sau sunt paralele mai degrabă raportate la spațiul și timpul în care se desfășoară.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1135
Pentru prima dată apărute în limba română, jurnalele de călătorie ale lui Albert Camus sunt publicate într-o ediție excelent îngrijită și tradusă de Marina Vazaca. O mică bijuterie, la fel ca întreaga serie de autor dedicată acestui mare scriitor francez, care în topul meu personal rămâne cel mai onest: față de el însuși, de literatura și ideile lui, față de societate și, îndrăznesc să spun, deși nu pot demonstra asta cu exactitate, față de cei apropiați. Jurnalele din acest volum cuprind însemnările din cadrul celor două turnee din Statele Unite ale Americii (în 1946) și din America de Sud (în 1949). Între cele două, regăsim textul Ploi la New York, poemul în proză inspirat de cele trei luni petrecute la New York. (…) Nu ocoliți acest volum, la capătul lui îl veți regăsi pe acel Camus care a preferat mereu sărăcia lucie dintr-o noapte în Bowery, în locul meselor oficiale și cu etichetă. Și, mai ales, pe acel Camus „sfâșiat între dorul de ființele vii, vanitatea agitației și dorința de-a deveni egalul acestor mări de uitare, al acestor tăceri nemăsurate, asemănătoare cu încântarea morții“.
Citeste mai multpe citestema.ro
Reunite într-un singur volum după ce au fost în prealabil publicate în diferite reviste în ultimii ani, povestirile lui Carlos Ruiz Zafón din Orașul de abur (Editura Polirom, 2022) redau măsura mozaicată a forței pe care a avut-o scriitorul spaniol în romanele sale. Povestirile traduse de Emanuela Stoleriu redau aici cititorilor Barcelona învăluită în „fuioare de abur”, orașul prădat de îngeri și demoni deopotrivă, de tâlhari sau de asasini cu sânge rece. În același timp, e orașul celor puri, al celor care sunt adesea sacrificați în lupta cu răul, cei care se vor reuni abia dincolo cu cei iubiți.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1135
Recenta lucrare a lui Bogdan Suceavă, Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen și poetica „Jocului secund“ (Editura Polirom) (…) este cartea unui matematician care a studiat la Universitatea București și la Michigan State University, unde și-a dat doctoratul în matematică, iar în prezent este profesor la California State University și abordează opera poetică și cea matematică a poetului matematician ca pe un tot, integrându-le totodată într-o perioadă concretă din istoria matematicii, legată de Programul de la Erlangen și de posteritatea acestuia.
Citeste mai multpe blog.libris.ro
Un roman al unei interiorități și identități care nu suportă contopirea cu ceilalți pentru că în relație cu mulțimea s-ar crea un iluzioriu sentiment al apartenenței și o imposibilitate a desprinderii.
Citeste mai multla Radio România Actualități
Subiectul cărții lui Dorin Stănescu este fabrica de șampanie de la Azuga, dar el se dezvăluie abia după ce treci de mai multe straturi de istorie care înconjoară întreprinderea. Și trebuie spus că tot acest ambalaj creat de autor se îmbină foarte bine cu conținutul, îl pune în valoare și îl completează în așa fel încât devine indispensabil pentru tot ansamblul.
Citeste mai multpe filologisme.ro
Cartea de debut a Lavinicăi Mitu, Bărbatul fără cap, publicată anul acesta la editura Polirom, este, așa cum a zis Bogdan-Alexandru Stănescu, un câștig pentru literatura română contemporană. Surprinzătoare, profundă, tensionată, tranșant de emoțională, Bărbatul fără cap este o lectură ce îmbină perspectiva copilului prins într-un trecut tulburător cu poziția adultului care caută să-și găsească locul în acest trecut, cu toate urmările sale.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1134
Reală sau imaginară, impresia de natural și autentic trimite cititorul la proza românească interbelică. De la Camil Petrescu – cu fantasmele lui erotice – și Anton Holban, la fel de bun portretist și analist al substanței umane, pînă la Mihail Sebastian și Mircea Eliade, cu preumblările lor în subconștientul tinerilor care mișună prin tot parcul epic al romanului.
Citeste mai mult