pe carturesti.ro
Elif Shafak revine cu un roman bulversant, 10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie (traducere de Ada Tanasă), în care scriitoarea turcă explorează viața unei prostituate, revăzută de aceasta în perioada de timp dintre stopul cardiac și moartea cerebrală. Este vorba despre celebra viață ce ți se derulează prin fața ochilor înaintea morții, iar aici aceste 10 minute și ceva sunt de ajuns pentru a umple un roman de 400 de pagini. Asta înseamnă să fii scriitor în lumea noastră stranie.
Citeste mai multpe carturesti.ro
Polirom publică cel de-al patrulea roman al lui Sjon, de data aceasta o incursiune în mijlocul unei grupări neonaziste islandeze, o cercetare romanescă asupra banalității răului și a eternei reîntoarceri a acestuia (deși s-ar putea vorbi aici mai curând despre continuitate, nu despre o dispariție). Păr auriu ca porumbul, ochi cenușii (traducere de Ovio Olaru) spune povestea unui tânăr islandez care-și petrece adolescența sub semnul svasticii și spulberă mitul inocenței insulare islandeze.
Citeste mai multpe carturesti.ro
Căpitanul e dus cu pluta și marinarii au murit (traducere de Cristian Neagoe) reunește însemnările intime ale scriitorului septuagenar, în care abordează, cu franchețe și farmec toate subiectele posibile, de la mâțe la alcool.
Citeste mai multpe carturesti.ro
Despre John Williams s-a spus că, deși a scris numai patru romane, a reușit să dea cel mai tare roman universitar (Stoner), cel mai bun roman istoric (Augustus) și cel mai puternic western din literatura americană contemporană. Butcher's Crossing (traducere de Ariadna Ponta) este acel western: Will Andrews, mânat de modelul emersonian, pleacă în America profundă să se contopească cu natura. Numai că nu natură găsește, ci cruzime, crime, o istorie mai sângeroasă decât bănuia și, în fine, o maturizare care presupune lepădarea idealurilor.
Citeste mai multpe carturesti.ro
Cine dorește complicații filosofice și meditații pe seama lumii contemporane, o va avea întotdeauna pe Siri Hustvedt, care în Lumea în flăcări pune în scenă o ipoteză deloc neverosimilă: după ani de chinuri pe scena artistică new-yorkeză, în care a fost neglijată de critică și galerii, Harriet Burden (wink) angajează trei tineri artiști (de sex masculin) să-și aproprieze lucrările ei, pentru a demasca misoginismul establishment-ului artistic. Bineînțeles, succesul nu întârzie. Deznodământul însă, deși de bănuit, nu e unul fericit.
Citeste mai multpe carturesti.ro
Dinspre Palestina, pardon, Londra, vine unul dintre cele mai interesante debuturi de limbă engleză din ultimii ani. Isabella Hammad, zisă și Bella Hammad, cu al său Parizianul (traducere de Sânziana Dragoș) propune o saga ce traversează istoria Palestinei de la apusul Imperiului Otoman și până spre începutul celui de-al Doilea Război Mondial, istorie trăită de un personaj fabulos, inspirat de străbunicul autoarei. Cine vrea roman realist, old fashioned, îl va citi pe acesta cu delicii.
Citeste mai multpe carturesti.ro
Un roman de maturizare propune și noul Jonathan Coe, Domnul Wilder și cu mine (care deja nu mai e „noul”, traducere de Radu Paraschivescu): protagonista romanului ajunge, din greșeală, să lucreze pentru legendarul regizor Billy Wilder, a cărui stea se pare că a cam apus, ceea ce nu-l face mai puțin interesant ca personaj-rampă, pretext pentru a aluneca într-o stranie poveste de familie și în debaralele întunecoase ale Hollywood-ului. Puterea și gloria, fără religie.<
Citeste mai multpe carturesti.ro
În prima parte a anului a apărut un al doilea roman în traducere al scriitoarei japoneze Yoko Tawada, Memoriile ursului polar (traducere de Monica Tamaș), în care viața ursului Knut din grădina zoologică de la Berlin constituie pretextul unor povești ce îmbină realismul cu fantasticul, cu suprarealismul și absurdul. Înstrăinare la greu, pe modelul tolstoianului Holstomer.
Citeste mai multpe carturesti.ro
Pentru Biblioteca Polirom, anul 2022 a început în forță, cu una dintre revelațiile literaturii de limbă spaniolă, Karina Sainz Borgo și al ei La Caracas va fi mereu noapte (traducere de Alina Cantacuzino), roman al dezintegrării unei țări, văzute prin ochii unui personaj feminin puternic. Roman al anarhiei, personale și colective, La Caracas… a impus un nume nou pe scena literaturilor de limbă spaniolă.
Citeste mai multîn România literară, nr. 6/2023
În Voci la distanță, trama are în vedere o secvență din România pandemică, așadar o circumstanță dintre cele mai recente ale contemporaneității, un fragment ilustrativ pentru ceea ce unii experți numesc „istoria imediată”. Construit din două părți, așa cum o monedă are două fațete, romanul reproduce, aproape fără ample interludii narative lămuritoare, vocile Andei și Letiției – acompaniate, este drept, și de altele, masculine și feminine uzând apoi de același „artificiu sonor“, un complement lămuritor, o cheie pentru înaintarea în deslușirea materiei. Capitolele se compun din secvențe montate după un principiu cinematografic, uneori restrânse la mai puțin de o pagină, dar în cadrul lor prevalează ceea ce se aude, nu ceea ce se vede. (…) Voci la distanță – titlu ce pare mai curând o metaforă a… Europei libere decât a dialogului dintre Anda și Letiția – apare ca o poveste în alb-negru din proximitatea istorică românească în care, în chip neașteptat, viața protagonistei se lasă descifrată, de la o vreme, prin versurile unui șlagăr de odinioară al formației suedeze Abba.
Citeste mai mult