Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe filme-carti.ro
Ce-o fi însemnând pentru Bill Bryson „pe scurt”/„short”? Ceva de genul „aproximativ 500 de pagini”? Indiferent de asta, el reușește o altă carte aproape excepțională, în care analizează cam tot ce se poate analiza din perspectiva evoluției umane și evoluției planetei Pământ, cu foarte multe amănunte, foarte minuțios, cu multe fragmente extraordinare și, mai ales, în ciuda complexității temelor abordate, pe înțelesul tuturor.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Bill Bryson face o treabă excelentă și sunt slabe șansele să nu fi entuziasmat de felul în care el își construiește cărțile, pentru că îmbină într-o manieră foarte abilă prezentarea subiectelor pe înțelesul tuturor celor care îl citesc cu erudiția și documentarea științifică. Ceea ce se întâmplă, de altfel, și în „Corpul”, o prezentare exhaustivă și plină de referințe despre acest complex și complicat mecanism care este corpul nostru. Bill Bryson ia pe rând fiecare organ, parte sau sistem al corpului, disecându-l pentru a-l face mai ușor de înțeles și de cei care nu sunt specialiști. Așadar, vorbește despre creier, piele, păr, gură, gât, sistemul imunitar, inima și sângele, intestinele și plămânii, scheletul și zona de „mai jos de buric”, în capitole separate și care vor stârni interesul tuturor, de la copii la adulți, de la nespecialiști la (poate) specialiști. (…) Însă Bill Bryson nu se oprește numai asupra unor zone sau a unor organe ale corpului, ci discută și despre echilibru, boli, durere, medicină sau hrană, ca să nu mai vorbim despre… sfârșit, despre moarte și despre cum putem evita ca aceasta să vină prea repede. O face cu erudiție, cum spuneam, și cu umor, așa cum ne-a obișnuit Bill Bryson. Excelent, as usual!
Citeste mai multpe scena9.ro
Textele mai personale despre începuturile sale ca scriitor, experiența migrației, îmbolnăvirea în primul val al pandemiei sau prieteni (…) ni-l apropie pe acest scriitor despre care am auzit cu toții, dar pe care nu știu câți îl mai citeam în ultima vreme. Dar jurnalul recomandă cu admirație mai ales textele scrise de Rushdie în ipostaza sa de critic de artă pentru cataloage de expoziții sau pentru a prefața volumele și albumele diverșilor artiști. Doar știi că am lucrat la cartea asta în perioada cea mai neagră a pandemiei, cea în care arta se mutase cu totul pe internet, așa că îi sunt recunoscătoare lui Rushdie și pentru că m-a plimbat literar prin muzee și galerii. Până data viitoare, dragă jurnalule, te las să meditezi la răspunsul dat de Rushdie la întrebarea „Unde ți-ar plăcea să trăiești?” din „Chestionarul lui Proust” la care l-a provocat Vanity Fair: „Pe rafturile bibliotecilor. Veșnic.”
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Puţine opere din literatura română posedă efervescenţa melancolică a textelor din Romanul epistolar imaginat de Radu Stanca şi de Ion Negoiţescu. Editat în urmă cu aproape patru decenii şi republicat acum în ceea ce este o ediţie definitivă, romanul celor doi este nu doar o capodoperă, ci şi testamentul unui vis: visul cerchist, visul de a înălţa, în linii goetheene, un domeniu al artei, polifonic şi sincretic, omagiu adus unei tradiţii care nu încetează să bată, asemeni unei inimi închise în freamătul de statuie. Romanul celor doi este un jurnal epistolar, o fotografie de grup şi o cronică a risipirii şi exilului intern. Suspecţi în ochii autorităţilor, denunţaţi şi acuzaţi, cerchiştii sunt, în anii de după al doilea război mondial, un arhipelag de sensibilitate reacţionară. Ceea ce nu li se poate ierta de către pontifii noii literaturi este inaderenţa: păcatul cerchist este acela de a constitui o alternativă, o alternativă subterană şi reprimată, dar vibrantă şi seducătoare în energia ei intelectuală.
Citeste mai multpe blog.libris.ro
Anii romantici, sintagmă preluată de la un tânăr revolutionar din decembrie 1989, ne poartă tocmai în perioada critică a transformării României, a contactului cu alte lumi, a deschiderii spre dialog, dar și spre violență, în niște timpuri volatile din care au erupt două Românii, acele divizuni profunde între orizonturi, diviziuni ce au persistat chiar și până astăzi, dar poate într-o formă mai atenuată. Deși l-am descoperit după aproape 10 ani de la apariție, Anii romantici rămâne un volum la fel de proaspăt și de captivant și astăzi, când autoarea pregătește o continuare care probabil va apărea în 2023, Meserii nerecomandate femeilor.
Citeste mai multpe romania-actualitati.ro
Cruciadele văzute de arabi este o carte ca un ochean întors: autorul ne propune, nouă, occidentalilor, să ne uităm la cruciade prin ochii arabilor. Ceea ce a presupus din partea lui ample incursiuni în cronicile orientale care acoperă subiectul. (…) Amin Maalouf ia toată perioada cruciadelor dintre 1096 și 1291 și îi urmărește cu acribie toate ramificațiile importante. Portretele politicienilor zilei, fie că sunt sultani (turci), emiri (arabi) sau împărați (bizantini) sunt realiste și complexe. În lumea descrisă de el, și fără îndoială efectivă în acele secole, împărtășirea unei religii nu garanta alianțele. Nici măcar rudenia, indiferent de religie, nu te ferea de copitele intereselor, atunci când le stăteai în cale. Exemple de frați omorâți de frați sunt la tot pasul, menținerea la putere fiind scopul suprem de fiecare dată. Sau aproape de fiecare dată, excepțiile fiind cu adevărat excepții. Oricum însă, lectura cărții are trimiteri neașteptate la evenimentele din prezent. Teritoriul cruciadelor, suprapus cu zona Siriei de azi, este unul al conflictelor care nu se mai termină. Și azi, ca și atunci, controlul politic este bunul cel mai râvnit. În Orientul Apropiat continuă să se ciocnească faliile politice ale diferitelor orientări occidentale sau răsăritene.
Citeste mai multpe carturesti.ro
Seriei Philip Roth i se adaugă un excelent volum de memorii dedicate morții tatălui, un jurnal de doliu și de dragoste filială cum foarte puțini prozatori au scris vreodată. Patrimoniu. O poveste adevărată (traducere de Bogdan-Alexandru Stănescu) reușește să adauge unui fabulos personaj real dublul său scriptural, Herman Roth, care se adaugă fără dubii galeriei marilor personaje din literatura lui Philip Roth.
Citeste mai multpe carturesti.ro
Din seria recuperărilor, BP revine cu un roman semnat de legendarul Thomas Pynchon, Viciu ascuns (traducere de Dan Croitoru): e aproape imposibil să rezumi un roman de Pynchon, de aceea o să mă mulțumesc să spun că e o nebunie în care se amestecă romanul noir, romanul politic și contracultura hippie din anii ’60. Totul văzut prin ochii deloc creditabili ai unui detectiv particular care nu e niciodată treaz. As in sober…
Citeste mai multpe carturesti.ro
Și nu poate fi decât normală trecerea la următorul volum, ce reunește corespondența dintre F. Scott Fitzgerald și Zelda, de la începuturile romantice ale idilei lor și până la moartea lui, poveste celebră și privită cu multe prejudecăți pe care cartea asta, Dragă Scott, scumpă Zelda (traducere de Radu Pavel Gheo) le va risipi cu siguranță.
Citeste mai multpe carturesti.ro
Tot în BP apare un nou roman semnat de Gianfranco Calligarich, un F. Scott Fitzgerald roman redescoperit, Abisuri personale (traducere de Cerasela Barbone), în care atmosfera Romei estivale din Ultima vară în oraș învăluie o poveste tristă de iubire dintre un industriaș și o moștenitoare în anii ’60 ai secolului trecut.
Citeste mai mult