Încrederea lui o uimi pe Cornelia şi o făcu să spere din nou. Chipul surâzător al lui Lucian, precum şi ceva nou în felul său de a fi îi atraseră atenţia. Ce se întâmplase în acea zi? Pe unde umblase de a ajuns aşa de târziu acasă? De unde îi venea această certitudine? Făcuse vreo înţelegere cu tovarăşii?! Aşa cum îl cunoştea, nu‑i venea să creadă că Lucian ar fi putut să accepte târgul cu comuniştii şi să‑şi vândă conştiinţa. Nici chiar de dragul ei sau al lui Dorli. Să aibe, oare, femeia aceea, Elena Daniello, noua muză, o atât de mare influenţă asupra lui încât să‑i fi redat pofta de viaţă şi de scris?! Şi ea, Cornelia, ce‑ar putea să facă dacă el se îndrăgostise de o altă femeie?! Să‑i interzică s‑o mai vadă? Nu putea! Era ca şi cum i‑ar fi cerut să nu mai scrie, să nu mai respire… Ori de câte ori apăruse o nouă iubire în viaţa lui (Domniţa, Eugenia, Coca), Cornelia retrăise cu şi mai multă intensitate perioada de început a dragostei lor. Se reîndrăgostea cu fiecare femeie care îi stârnea o nouă pasiune soţului ei. Îi recunoştea gesturile de altădată, stările, tresărirea şi tremurul, nevoia de a ieşi din casă, îi îmbrăţişa, pătimaşă, dorinţa. Îi simţea clocotul, freamătul, puterea de a crea. Şi se‑ntorcea singură, dar fericită, în trecut. În prima zi. Într‑o frumoasă zi de octombrie din anul 1916.”
Lucian BLAGA (9 mai 1895 – 6 mai 1961) a fost poet, dramaturg, eseist, prozator, traducător, jurnalist, filosof, precum şi profesor universitar, academician şi diplomat. Ca poet s-a afirmat încă din 1919 cu volumul Poemele luminii. Au urmat Paşii profetului (1921), În marea trecere (1924), Lauda somnului (1929), La cumpăna apelor (1933), La curţile dorului (1938) şi Nebănuitele trepte (1943). A scris şi zece piese de teatru, cele mai cunoscute dintre operele sale dramatice fiind Meşterul Manole şi Avram Iancu. Opera filosofică este alcătuită din Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor şi Trilogia cosmologică.
A fost diplomat, activând între anii 1926 şi 1939 în politica externă a României în calitate de ataşat şi consilier de presă, subsecretar de stat şi ministru plenipotenţiar. A devenit membru al Academiei Române în 1937. Obţinând postul de profesor la Universitatea din Cluj, a revenit în 1939 în ţară, dedicându-se carierei academice. A colaborat cu mai multe ziare de atitudine (Voinţa, Patria) şi reviste de cultură (Gândirea, Cultura etc.), editând în 1943, la Sibiu, unde se găsea în refugiu cu Universitatea, revista Saeculum. Îndepărtat de regimul comunist din învăţământ (1948) şi din Academia Română, a fost cercetător la Institutul de Istorie-Filosofie din Cluj (1949-1951), apoi bibliotecar-şef şi director adjunct la Filiala Bibliotecii Academiei din Cluj (1951-1959). Ca traducător s-a remarcat, în special, prin traducerea poemului dramatic Faust de Goethe.
Interzis după instaurarea regimului comunist în România, Lucian Blaga a continuat să creeze, lăsând în urma sa o impresionantă operă, editată postum de fiica sa, Dorli Blaga. Este vorba despre aproximativ 250 de poezii, patru volume filosofice, proză literară (Hronicul şi cântecul vârstelor, Luntrea lui Caron), 2.000 de aforisme, o piesă de teatru (Anton Pann), eseuri, antologii de poezie populară, traduceri din lirica engleză şi universală. În total, conform testamentului său editorial, au rămas nepublicate, la moartea sa, 21 de volume de scrieri diverse.
Este înmormântat în satul copilăriei sale, Lancrăm.
Florina ILIS, născută în 1968, predă la Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, şi este scriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi PEN România. A publicat poezie, teatru, eseu, povestiri şi romane: Haiku şi caligrame (2000), Coborârea de pe cruce (2001), Chemarea lui Matei (2002), Cruciada copiilor (2005), Cinci nori coloraţi pe cerul de răsărit (2006), Lecţia de aritmetică. Teatru (2006), Vieţile paralele (2012), Cartea numerilor (2018), Povestea lui Eminescu (2018), Pandemia veselă şi tristă (2020). Unele dintre romanele sale au fost traduse în mai multe limbi: Cruciada copiilor (Masa ha-ţlav şel ha-yeladim, traducere în ebraică de Yotam Reuveny, Nymrod, 2006; Gyerekek háborúja, traducere în maghiară de Koszta Gabriella, Jelenkor Kiadó, 2009; La crociata dei bambini, traducere în italiană de Mauro Barindi, ISBN Edizioni, 2010; La croisade des enfants, traducere în franceză de Marily le Nir, Editions des Syrtes, 2010; La Cruzada de los nińos, traducere în spaniolă de Francisco Javier Marina Bravo, Ediciones del Oriente y del Mediterráneo, 2010; Dečji krstaški rat, traducere în sârbă de Ileana Ursu Nenadič, Dereta, 2016), Cinci nori coloraţi pe cerul de răsărit (Cinque nuvole colorate nel cielo d’Oriente, traducere în italiană de Mauro Barindi, Atmosphere Libri, 2012; Päť farebných oblakov na svitajúcej oblohe, traducere în slovacă de Klaudia Donková, vlna/das, 2025), Vieţi paralele (Les vies parallčles, traducere în franceză de Marily le Nir, Editions des Syrtes, 2014) şi Cartea numerilor (Le livre des nombres, traducere în franceză de Marily le Nir, Editions des Syrtes, 2021). A obţinut numeroase premii în ţară, precum şi premiul Courrier International pentru cea mai bună carte străină (Paris, 2010).
