Misterele lui Ionathan X. Uranus, „serafim și boxeur”
Autori: Marcel Tolcea„Biografia lui Mihail Avramescu are toate însemnele unei aventuri abrupte, plină de provocări destrămătoare, de răsturnări spectaculoase, de destin. Asumase, pe rând, și stadiile boreale ale gnozei, și mările calde ale vieții. Dar, pe vremea când l-am cunoscut, totul se absorbise într-o actualitate echilibrată, fără riduri expresioniste, fără toxine reziduale. Experiențele trecute păreau cu adevărat trecute, digerate inteligent, printr-o virilă „masticație” spirituală. Omul era atât de armonios prezent, încât se putea dispensa de biografie… Sub grafica vag ironică a chipului său nu mai era loc pentru tenebre.” (Andrei Pleșu)
„Marcel Tolcea a pornit în căutarea unui personaj și a descoperit o lume. Marcu-Mihail Avramescu e pseudonimul unei cercetări febrile a „cămărilor suprasenzorialului”, fie că acestea se numesc avangardă, ezoterism, guénonism, cabală, isihasm, ortodoxie sau, pur și simplu, literatură. Figură fascinantă a unui eon al tuturor tentațiilor radicaliste, al nălucirilor scientiste, al dogmelor încifrate, al fantasmelor nutrite de iluzorii apartenențe la societăți secrete, Ionathan X. Uranus a reușit să se individualizate atât prin biografie, cât și prin scris. Rezultatul e portretul uimitor și fantast al unui personaj contorsionat, surprins în multiplele sale ipostaze și sub diversele măști, un dandy ispitit de ascetism, pe cât de improbabil, pe atât de viu și seducător. (Mircea Mihăieș)
„Nu știu dacă vorbeam chiar despre el, când a intrat Părintele în încăpere. Stăteam cu spatele la ușă, în fața unei mese scunde. Pășise insonor pe scânduri, încât-am resimțit prezența nesenzorial, ca într-un vis. Am tresărit imperceptibil, întorcând fața către el: stătea mlădiu și drept în cadrul ușii, într-o sutană mătăsoasă, neagră, puțin en biais, inumerabil butonată – surâzător, dar nu afabil, ci, mai curând, transfigurat. Părea că sta acolo, în prag, dintotdeauna, înscris în marele dreptunghi al unei uși, altminteri strâmte.” (Șerban Foarță)
„Ceea ce însă mi s-a limpezit doar la capătul cărții este faptul că biografia acestui fascinant călător pe drumul Damascului are toate datele unei biografii… apofatice. E de ajuns să citești titlurile capitolelor pentru a te regăsi în fața unor mereu reluate „coincidențe a contrariilor”. „Avangardistul” Ionathan X. Uranus este mai degrabă un evreu care, plasat sub protecția absolută a sărbătorii Purim, vorbește în logica „absurd paroxistică” a divinității; evreul guénonian se convertește la creștinism; întâlnirile din lojă sunt concomitente cu cele de la Rugul Aprins; licența de la Facultatea de Teologie Ortodoxă pornește de la Cabala; în fine, perioada sa de preoție din Jimbolia înseamnă câteva volume în care trimiterile la mari autori creștini sunt dublate, horribile visu, de trimiteri la Cabala, islam, hinduism, taoism și, din nou, la Guénon. Dar, mai ales, sunt scăldate în umorul „Humoristului liber din ortodoxia neconformistă” a Simboliei. Or, toată această succintă rezumare a vieții sale pare în așa fel pre-alcătuită, încât să provoace stupoare, să suspende logica și să ne îmbie măcar la paradox. Exact așa cum se comportă, in aenigmate, Inexprimabilul și, mai ales, cum s-ar cuveni să ni-l facem intuit.” (Marcel Tolcea)
MARCEL TOLCEA (n. 1956, Sânnicolaul Mare, Timiș) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara. Este doctor în științe filologice cu o lucrare despre Mircea Eliade si ezoterismul lui René Guenon și profesor la Facultatea de Științe Politice, Filozofie și Științe ale Comunicării a Universității de Vest din Timișoara. Între anii 2006 și 2013 a fost director al Muzeului de Artă, Timișoara. Este autor, printre altele, al volumelor de poezie Ochiul inimii (1988, ed. a II-a 2015), Bicicleta Van Gogh (1999), opera sa științifică incluzând volumele Interviul în presa scrisă (1999), Eliade, ezotericul (2002, 2d. a II-a 2012, Premiu pentru eseu al Asociației Editorilor din România, Premiul Asociației Scriitorilor din România, Filiala Timișoara), Ezoterism și comunicare simbolică (2004). Publică în numeroase reviste dintre care menționăm: Orizont, România literară, Vatra, Arca, Viața Românească, Triviu – revistă de gândire simbolică, Revista de istoria presei ș.a. și colaborează frecvent la Radio Timișoara. A fost beneficiarul a două stagii de studii în Franța, în anii 1992 și 1993, cu specializare în comunicarea simbolică la Sorbona 1. Este membru fondator al Societății Timișoara, al Institutului Intercultural Timișoara, al Asociaţiei Formatorilor în Jurnalism și Comunicare (AFCOM) și membru al Uniunii Scriitorilor din România.
