Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
- ISBN
- 973-681-810-1
- An apariție
- 2004
- Lună apariție
- 12
- Număr pagini
- 280
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
- Colecție
- BIBLIOTECA POLIROM
- Domenii
Traducere de Nora Iuga
Premiul Nobel pentru literatura – 2004. Distins si cu prestigiosul Premiu Heinrich Boll, romanul Pianista a fost ecranizat de regizorul Michael Haneke, cu Isabelle Huppert, Benoit Magimel si Annie Girardot. In 2001, la Festivalul de la Cannes, pelicula a obtinut Marele Premiu, precum si Premiul pentru cea mai buna actrita si cel mai bun actor.
Romanul Pianista o are in prim-plan Erika Kohut, o femeie nemaritata in virsta de treizeci si cinci de ani, care a fost sacrificata de mama sa autoritara pe altarul artei. Din nefericire, Erika nu este intr-atit de talentata incit sa devina pianista de concert, astfel ca se resemneaza cu statutul de profesoara la Conservatorul din Viena, la mijlocul anilor ’70. Ea inca locuieste cu mama sa si toata lumea o considera o fiica-model. Erika isi dezvaluie insa si o latura violenta, perversa: se duce la peep show-uri, frecventeaza localuri dubioase unde imigranti turci si sirbo-croati agata femei, totul culminind cu o scena de automutilare in care isi taie labiile. Cind unul dintre studenti se indragosteste de ea, Erika il supune unor ritualuri sado-masochiste inainte sa se culce cu el. Dragostea imposibila dintre cei doi o impinge la sinucidere.
Premiul Nobel pentru literatura – 2004. Distins si cu prestigiosul Premiu Heinrich Boll, romanul Pianista a fost ecranizat de regizorul Michael Haneke, cu Isabelle Huppert, Benoit Magimel si Annie Girardot. In 2001, la Festivalul de la Cannes, pelicula a obtinut Marele Premiu, precum si Premiul pentru cea mai buna actrita si cel mai bun actor.
Romanul Pianista o are in prim-plan Erika Kohut, o femeie nemaritata in virsta de treizeci si cinci de ani, care a fost sacrificata de mama sa autoritara pe altarul artei. Din nefericire, Erika nu este intr-atit de talentata incit sa devina pianista de concert, astfel ca se resemneaza cu statutul de profesoara la Conservatorul din Viena, la mijlocul anilor ’70. Ea inca locuieste cu mama sa si toata lumea o considera o fiica-model. Erika isi dezvaluie insa si o latura violenta, perversa: se duce la peep show-uri, frecventeaza localuri dubioase unde imigranti turci si sirbo-croati agata femei, totul culminind cu o scena de automutilare in care isi taie labiile. Cind unul dintre studenti se indragosteste de ea, Erika il supune unor ritualuri sado-masochiste inainte sa se culce cu el. Dragostea imposibila dintre cei doi o impinge la sinucidere.
- An apariție
- 2004
- Lună apariție
- 12
- Număr pagini
- 280
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
Fără comentarii
Despre autori
Elfriede Jelinek (autor)
Elfriede JELINEK s‑a născut în 1946 la Mürzzuschlag, Austria. A studiat compoziţia la Conservatorul din Viena, urmând în paralel studii de teatru şi istoria artei, întrerupte din pricina unei depresii. A absolvit Conservatorul în 1971, la clasa de orgă. A debutat în 1967 cu volumul de versuri Lisas Schatten (Faptele Lisei). A cunoscut însă succesul cu romanele Die Liebhaberinnen (1975; Amantele, Polirom, 2006, 2013), Die Ausgesperrten (1980; Excluşii, Polirom, 2005), Die Kinder der Toten (1995; Copiii morţilor) şi mai ales cu Die Klavierspielerin (1983; Pianista, Polirom, 2004, 2012), acesta din urmă având o puternică încărcătură autobiografică. În 1989 romanul Lust (Pofta) a declanşat un imens scandal din pricina sexualităţii violente, linie în care se înscrie şi romanul Gier (2000; Lăcomie, Polirom, 2008). Elfriede Jelinek a tradus din operele lui Thomas Pynchon, Christopher Marlowe, Oscar Wilde, Georges Feydeau şi Eugène Labiche, a scris scenarii de film, librete de operă, piese de teatru, eseuri, poezie. A fost distinsă cu nenumărate premii naţionale şi internaţionale, printre care Premiul Büchner (1998), Premiul Heinrich Heine al oraşului Düsseldorf (2002) şi Premiul Stig Dagerman (2004). În 2004, i‑a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură „pentru fluxul muzical al vocilor şi antivocilor din romanele şi piesele sale, ce revelează, cu un extraordinar talent lingvistic, absurditatea stereotipurilor sociale şi forţa lor subjugatoare”.
Pentru mai multe informatii, accesati: www.elfriedejelinek.com
Recomandări
Tap to zoom
