Premiul Uniunii Scriitorilor
Premiul Revistei Observator cultural
Premiul PEN România
Premiul Radio România Cultural
Premiul Agenției de Carte
Premiul Sofia Nădejde
Roman tradus în Bulgaria, Franța, Germania, Ungaria și Slovacia
Ediţia a III-a
„Revenind din exilul francez în România de astăzi, Letiția încearcă să recâștige moștenirea confiscată a familiei. Totul s-a schimbat, dar s-a îmbunătățit prea puțin; câștigă doar cine își face loc cu coatele sau își schimbă la timp alianțele politice. Totalitarismul plutește doar ca o umbră deasupra poveștii: când Letiția se întâlnește cu prietenii vechi, din adâncul minții ei răsar mereu amintiri difuze, legate de relația cu Sorin, în răspăr cu pruderia socialistă. Afară totalitarismul face ravagii, dar înăuntru miroase a alcool și sex secret. Proasta comunicare cu Sorin și avortul devin motive recurente, o disociere între trup și suflet. Naratoarea evită să judece și să proiecteze o lumină foarte puternică asupra faptelor: chiar și sub Ceaușescu, nu totul era rău.
În jurul acțiunii principale se dezvoltă o mulțime de personaje, comparabile ca anvergură cu cele create de realismul rus. Bogăția de istorii și teme, care la început par disparate, dar se unesc la sfârșit, ne duce cu gândul la Proust. Scriitoarei îi face plăcere să-și arunce cititorul în meandrele biografice ale personajelor: fiecare și-a urmat traseul în postcomunismul românesc. Uneori acțiunea încetinește și se creează imagini memorabile: de exemplu, căutarea fericirii, aruncând strâmb o monedă în Fontana di Trevi.
E literatură europeană mare, făcută de o autoare cu adevărat europeană.” (Luca Vazgec, Frankfurter Allgemeine Zeitung, 2023)
Prozatoare, jurnalistă și traducătoare, Gabriela ADAMEȘTEANU a condus, între 1991 și 2005, săptămânalul politic, social și cultural independent 22, iar apoi suplimentul lui, Bucureștiul Cultural (până în 2013). Vicepreședintă (2000-2004) și președintă (2004-2006) a Centrului PEN Român. Distinsă cu ordinul Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres al guvernului francez. Constant reeditate, romanele ei – Drumul egal al fiecărei zile (1975; Premiul Academiei, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor), Dimineață pierdută (1984; Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor), Întâlnirea (2003, 2007; Premiul Ziarului de Iași, ex aequo, Premiul revistei Ateneu), Provizorat (2010; Premiul pentru proză al Observatorului Cultural, ex aequo), Fontana di Trevi (2018; Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor, premiul Radio România Cultural, Premiul Observatorului Cultural, Premiul Scriitorul Anului, Premiul Agenției de Carte), Voci la distanță (2022; Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor) – și prozele ei scurte – Dăruiește-ți o zi de vacanță (1979), Vară-primăvară (1989), Gara de Est (2008) – au fost traduse în 18 limbi și elogiate de critica internațională. Publicistică: Obsesia politicii (interviuri, 1995), Cele două Românii (eseuri, 2001). Traduceri: Jean-Yves Potel, Disparițiile Annei Langfus (2016).
Foto autoare: Cătălina Flămânzeanu
