Unul dintre cei mai importanţi autori sud-americani, scriitorul argentinian Julio Cortázar s-a născut pe 26 august 1914 la Bruxelles. Debutează în 1938 cu volumul de poeme Prezenţe. În 1951 îi apare volumul de povestiri Bestiar, urmat, printre altele, de Sfîrşitul jocului (1956), Armele secrete (1959), Povestiri cu cronopi şi glorii (1962), Toate focurile, focul (1966), Ocolul zilei în optzeci de lumi (1967), Urmăritorul şi alte povestiri (1967), Insula la amiază şi alte povestiri (1971), Octaedrul (1974), Cineva în trecere pe aici (1977), Un oarecare Lucas (1979), Cît de mult o iubim pe Glenda (1980), La vreme nepotrivită (1982), Autonauţii de pe cosmopistă (1983), care vor impune publicului de pe toate continentele un autor aproape neîntrecut în genul prozei scurte. Pe lîngă capodopera Şotron (1964), a scris romanele Examenul (1950), Premiile (1960), Fantomas contra vampirilor multinaţionali (1965), 62: model de asamblat (1968), Cartea lui Manuel (1974). A publicat, de asemenea, volume de poezii, teatru şi eseuri.
A tradus în spaniolă din mari autori precum E.A. Poe, G.K. Chesterton, André Gide, Jean Giono etc. Îndrăgostit de oraşul de pe malurile Senei, îi va dedica acestuia volumele Paris, ritmurile unui oraş şi Paris, esenţa unei imagini (ambele publicate în 1981). În 1967, Michelangelo Antonioni regizează filmul Blow-up, inspirat din nuvela lui Cortázar Funigei. Încetează din viaţă în urma unui atac de cord la 12 februarie 1984.
