- ISBN
- 978-973-46-7194-6
- An apariție
- 2017
- Lună apariție
- 12
- Număr pagini
- 504
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
- Colecție
- BIBLIOTECA POLIROM > Esențial
- Domenii
Traducere din limba spaniolă de Tudora Şandru Mehedinţi
Comparat cu Ulise al lui James Joyce, Şotron a devenit un roman-cult al secolului XX, revoluţionînd toate aspectele naraţiunii tradiţionale şi plasîndu-se la extrema celei mai îndrăzneţe aventuri artistice. Protagoniştii Şotronului, intelectualul argentinian Oliveira, spirit lucid, frămîntat şi sfîşiat deopotrivă de mistere existenţiale, şi iubita sa Maga, întruchipare poetică a nonconformismului grefat pe un farmec natural veşnic reînnoit, se întîlnesc, se iubesc, se resping, se pierd şi se caută, se regăsesc, trăindu-şi cu extremă intensitate dramatica lor poveste de dragoste, sublimată într-un simbol al miticei perechi Orfeu-Euridice, în atmosfera Parisului anilor ’60.
„Soarta celui care nu îl citeşte pe Cortázar e pecetluită. Va suferi de o boală gravă, invizibilă, care, în timp, poate avea consecinţe îngrozitoare. Ceva asemănător cu ceea ce poate păţi un om care nu a mîncat niciodată piersici. Va deveni din ce în ce mai trist… şi, probabil, încet-încet, îşi va pierde părul.” (Pablo Neruda)
„Julio Cortázar este un spirit extraordinar de alert pentru tot ceea ce se dezvăluie în fiinţa umană ca dimensiune miraculoasă.” (Mario Vargas Llosa)
„Mesajul paradoxal al lui Cortázar, care ia forma unui pasionant şi enigmatic exerciţiu de libertate, este că totul există într-o carte.” (Haroldo de Campos)
- An apariție
- 2017
- Lună apariție
- 12
- Număr pagini
- 504
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
Despre autori
Unul dintre cei mai importanţi autori sud-americani, scriitorul argentinian Julio Cortázar s-a născut pe 26 august 1914 la Bruxelles. Debutează în 1938 cu volumul de poeme Prezenţe. În 1951 îi apare volumul de povestiri Bestiar, urmat, printre altele, de Sfîrşitul jocului (1956), Armele secrete (1959), Povestiri cu cronopi şi glorii (1962), Toate focurile, focul (1966), Ocolul zilei în optzeci de lumi (1967), Urmăritorul şi alte povestiri (1967), Insula la amiază şi alte povestiri (1971), Octaedrul (1974), Cineva în trecere pe aici (1977), Un oarecare Lucas (1979), Cît de mult o iubim pe Glenda (1980), La vreme nepotrivită (1982), Autonauţii de pe cosmopistă (1983), care vor impune publicului de pe toate continentele un autor aproape neîntrecut în genul prozei scurte. Pe lîngă capodopera Şotron (1964), a scris romanele Examenul (1950), Premiile (1960), Fantomas contra vampirilor multinaţionali (1965), 62: model de asamblat (1968), Cartea lui Manuel (1974). A publicat, de asemenea, volume de poezii, teatru şi eseuri.
A tradus în spaniolă din mari autori precum E.A. Poe, G.K. Chesterton, André Gide, Jean Giono etc. Îndrăgostit de oraşul de pe malurile Senei, îi va dedica acestuia volumele Paris, ritmurile unui oraş şi Paris, esenţa unei imagini (ambele publicate în 1981). În 1967, Michelangelo Antonioni regizează filmul Blow-up, inspirat din nuvela lui Cortázar Funigei. Încetează din viaţă în urma unui atac de cord la 12 februarie 1984.