Premiul Nobel pentru Literatură 1961
Traducere din limba sârbă și note de Octavia Nedelcu
Volumul de faţă reuneşte microromanul Curtea blestemată şi trei povestiri apropiate ca subiect. Publicat în 1954, romanul are drept temă închisoarea – o temniţă amplasată la periferia Istanbulului, într-un spaţiu oriental, în care se desfăşoară experienţa tragică a călugărului franciscan bosniac fra-Petar. Ajuns la Istanbul ca traducător al confratelui Tadija Ostojić pentru un proces, fra-Petar devine victima unor împrejurări nefericite şi este întemniţat în urma unei confuzii. Rămâne aproape două luni în închisoare, trăind o experienţă amară ce-l va marca pentru tot restul vieţii şi întâlnind personaje unele mai stranii decât altele, care îl fac să reflecteze profund la putere, la mecanismele şi urmările sale. Înainte de moarte, fra-Petar povesteşte această experienţă unui călugăr tânăr. Povestirile „Paharul”, „La moara de apă” şi „Farsa de la hanul lui Samsara” completează romanul prin prezenţa personajului fra-Petar, înfăţişat în diferite ipostaze, creionând destinul tragic al omului obişnuit, căruia îi conferă însă o dimensiune filozofică şi universală.
„O meditaţie asupra puterii surprinzător de actuală.” (Le Temps)
„Curtea blestemată este o suită de ecluze narative, o galerie de oglinzi şi un studiu implicit, de o magistrală simplitate, despre modalităţile de a povesti, de a deforma, de a divaga, de a contamina prin conversaţie. O capodoperă succintă despre puterile imaginaţiei şi despre imaginaţia puterii.” (Libération)
„Diamant pur al literaturii iugoslave, Curtea blestemată face parte dintre acele texte pe care nu încetăm să le recitim.” (Le Courrier des Balkans)
Ivo ANDRIĆ (1892-1975), laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1961, este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai traduşi autori de limbă sârbă. Născut în Bosnia (în perioada când era administrată de Imperiul Austro-Ungar), îşi petrece copilăria la Vişegrad, oraşul despre care va scrie în cel mai celebru roman al său, E un pod pe Drina... În timpul studiilor universitare la Viena face parte din mişcarea revoluţionară Tânăra Bosnie, care militează pentru unirea cu Serbia, şi e un apropiat al cercurilor naţionaliste sârbe, ceea ce duce la arestarea lui după asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand în 28 iunie 1914. Eliberat un an mai târziu, se stabileşte la Belgrad, devenind o figură extrem de cunoscută în cercurile literare din capitală, drept care i se propune o funcţie în noul guvern. În calitate de diplomat, este detaşat în mai multe capitale europene, printre care şi Bucureşti, unde apără cu mare eficienţă interesele regatului iugoslav. Întors în capitală, va scrie cele două volume care-i vor aduce renumele, alcătuind un adevărat opus magnum balkanicus: Cronică din Travnik (1945) şi E un pod pe Drina... (1945). Se vor adăuga alte romane şi volume de povestiri, precum Povestea cu elefantul vizirului (1948), Curtea blestemată (1954), Omer-paşa Latas (postum, 1977). La Editura Polirom au apărut: E un pod pe Drina... (2018, 2020), Cronică din Travnik (2019), Povestea cu elefantul vizirului (2020), Povestiri din singurătate (2020) și Omer-paşa Latas (2021).
