Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe filme-carti.ro
Este Copiii arborelui de jacaranda o carte despre Iran? Se poate raspunde in toate felurile la aceasta intrebare: Da, este o carte care ne infatiseaza un alt Iran decit cel pe care il spun ghidurile turistice si partizanii Orientului traditional; Da si Nu, este mai mult o carte despre iranieni si despre profundele drame prin care au trecut acestia
Citeste mai multpe Bookia.ro
Nu stim care vor fi fost chinurile transpunerii (totdeauna ascunse de ochiul marelui public), dar naturaletea rezultatului ii da dreptate. As zice ca, totusi, mai exista un motiv care i-a tinut in loc pe anglistii nostri din generatiile mai vechi: versificatia. Text mixt, cartea contine, in debutul ei, un poem (foarte strict normat sub raport metri
Citeste mai multin Observator cultural nr. 742
Soacre si nurori. La cine este cheia? (Editura Polirom, 2014) e un studiu bine articulat pe un subiect care, atunci cind nu produce scrisnete de masele, aduce zimbet pe buze. Soacre? Hm, napasta mare, niste scorpii, niste urite, niste femei egoiste si rele, mai ales proprietarele de baieti. Nurori? Aoleu, beleaua naibii! Aurora Liiceanu ia la marun
Citeste mai multin Observator cultural nr. 742
Corespondenta Eliade-Culianu marcheaza destul de vizibil etapele relatiei dintre cei doi istorici ai religiilor. Sint surprinse entuziasmul si admiratia tinarului Culianu, dar si indoielile acestuia, incepind cu anii ’80, in privinta trecutului maestrului sau. In ce-l priveste pe Eliade, transpare admiratia pentru tinarul sau discipol, dar si
Citeste mai multpe Bookblog.ro
Romanele istorice sint o pasiune a mea de ceva timp iar Philippa Gregory este o maestra a genului. Scrie temeinic documentat, iar experienta de a citi un roman de-al ei te transpune total in timp si spatiu. (…) Copilaria este un element lipsa in viata tinerei Margaret, la numai 12 ani este maritata cu sir Edmund Tudor, un barbat mai in virs
Citeste mai multpe Bookiseala.ro
Nemtii o intrebau mereu de ce nu scrie despre prezent pentru a intra in marea literatura. Ne-a explicat in acest volum ca ea prefera trecutul pentru a putea intelege mai bine prezentul. Si aduce lumii de stire despre suferintele romanesti, despre temeiul fugii in Occident, chiar cu pretul vietii, la trecerea Dunarii sau a frontierei, chiar si despr
Citeste mai multin Revista 22 nr. 1280
Cartea este scrisa intr-un registru calm, fara imprecatii si fara patetisme. Am citit-o gandindu-ma mereu ce-ar intelege cineva care nu a avut nefericita si deloc invidiabila experienta de a trai in comunism, un tanar american, de pilda. Deci nu cineva care a auzit in familie amintiri despre „Epoca de Aur”. Aici se afla maiestria lui Ad
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 454
Mult mai tirziu, cind i-am recitit amintirile, Panu mi s-a parut vioi stilistic, stapin pe condeiul lui si, cum zicea Zigu Ornea, o sursa alternativa despre cenaclul junimistilor unde se coceau la foc mic idei conservatoare care aveau sa se transforme ulterior in doctrina de partid, chiar daca la acea vreme Maiorescu se mira, poate sincer: „C
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 454
Daca-i citesti azi Suvenirele contimpurane, descoperi ca bietul Sion, de pe urma caruia au mai supravietuit Plugusorul, fara sa mai stie nimeni ca a fost scris de el, si naiva, dar poate tocmai de aceea rezistenta la proba timpului, Limba romaneasca, avea un netagaduibil talent de prozator baroc, cu fraza grea de culoare si cu personaje de o umbroa
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 454
Mai optimist decit Sion sau bizuindu-se, poate, pe recunostinta patriei, V.A. Urechia nu s-a ingrijit de soarta amintirilor sale, care au fost adunate intr-o carte de-abia in acest an. La fel ca Gheorghe Sion, Urechia a fost mitraliat cu succes, in Betia de cuvinte, de Maiorescu, cel care l-a executat si ca istoric, si ca literat. Urechia a frecven
Citeste mai mult