pe Bookia.ro

Nu stim care vor fi fost chinurile transpunerii (totdeauna ascunse de ochiul marelui public), dar naturaletea rezultatului ii da dreptate. As zice ca, totusi, mai exista un motiv care i-a tinut in loc pe anglistii nostri din generatiile mai vechi: versificatia. Text mixt, cartea contine, in debutul ei, un poem (foarte strict normat sub raport metric) apartinindu-i unui anume John Francis Shade si un comentariu (doct, dar nu inteligent si, in tot cazul, nu adecvat) al lui Charles Kinbote, pretins prieten apropiat al lui Shade. Ambii personaje fictive, se-ntelege, locuind un Hinterland la fel de fictiv. (Schimbind proportiile, conventia e cam aceeasi din Tiganiada lui Budai-Deleanu). Ei bine, revin, tocmai acest poem incurca un pic lucrurile. Ei bine, revin, tocmai acest poem incurca un pic lucrurile. Scris in pentametru iambic in engleza, el trebuia „mutat” in romana respectind aceasta limita prozodica. (…)
Gratie, repet, in primul rind autorului Cartii de vise. Fara sa vrea (si poate fara sa-l fi citit macar), Dimov i-a facut lui Nabokov un imens serviciu. E una din minunile literaturii: aceea de a ne ajuta sa comunicam intre noi chiar si in totala necunostinta de cauza.