pe constantinpistea.ro
La prima vedere, e sumbru, la a doua este delicat. Pe contrastul acesta am construit cartea. În al doilea rînd, este acțiune. Aventurile unui însingurat recompun, cumva, traseul fiecăruia dintre noi, în alte coordonate. Toți zilnic ne închidem în spații personale, fie că sînt cubicule în marile corporații, ghișee sau sufragerii. Morg
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Este impresionantă diversitatea de stiluri şi abordări. Aproape fiecare dintre povestiri este diferită de celelalte şi încercările de categorizare stilistică şi de detectare a influenţelor se transformă repede într-o enumerare. Trăsătura comună cea mai vizibilă este amplasarea în lumea rom nească contemporană, cel puţin atîta v
Citeste mai multîn Unica
Ce pot să spun este că asemănările biografice sînt relativ mici, deși, e drept, am lucrat în publicitate ca art director (personajul meu principal fiind copywriter). În rest, este vorba de o operă de ficțiune. Dacă ar fi să caut ceva ce într-adevăr mă reprezintă, m-aș opri la anumite trăsături de personalitate care, cel mai proba
Citeste mai multpe revistatimpul.ro
Caiet de cenzor este o mărturie complexă despre cenzura comunistă, un roman închegat pe seama unei cercetări minuțioase. Efortul Lilianei Corobca trebuie să fi fost uriaș și se cuvine apreciat. Mai ales că, îmbrăcat în hainele romanului, rodul muncii sale poate ajunge la mai mulți cititori și se poate bucura de mai mult succes d
Citeste mai multîn Apostrof nr. 1
Întrebarea, aparent retorică, îşi găseşte răspunsul în persoana pregătită să asculte. Iar sectarul, botezat blatar, deţine această calitate. El tace, moştenind astfel, prin credinţă, nu prin jurămînt, secretele clanului. Lui i s-a dat fără să se bănuiască vrednic, arătîndu-se fidel din voinţă liberă, întrucît şi-a în
Citeste mai multîn Apostrof nr. 3
Nichita Danilov adună, în Recviem pentru ţara pierdută (Cartea Rom nească, 2016), versuri potrivite pentru cîteva analize punctuale. Există, deopotrivă, meşteşug şi profunzime ideatică. Poate că din această încrucişare fastă rezultă lirismul. Titlul cărţii are sonoritatea unui psalm al umilinţei. Ieşirea din loc
Citeste mai multîn Apostrof nr. 3
Apariţia volumului Godescalc de Nepomuk, Teologia ca dispoziţie ştiinţifică. Prolog la Comentariu la Cartea Sentinţelor, ediţie a textului latin, traducere în limba rom nă, studiu şi aparat critic de Alexander Baumgarten, Iaşi, Polirom, 2016, merită consemnată din cel puţin două motive. În primul rînd, editorul te
Citeste mai multîn Apostrof nr. 3
Noua carte (Copiii războiului, roman, Iaşi: Editura Polirom, 2016, 552 pag.) e un „roman al Rom niei de la Al Doilea Război Mondial pînă la începutul anilor 2000”, cum s-a spus, dar e mult mai mult decît atît. Fin desenat, fundalul istoric rămîne fundal. El e ţesătura de condiţionări, contexte şi conjuncturi pe care omul îşi pr
Citeste mai multîn Apostrof nr. 4
Am scris cîndva, demult, despre Cristian Tudor Popescu cum că ar avea o expresivitate lingvistică pe linia lui Eminescu şi Cioran, şi, după ce i-am citit Viaţa şi Opera, îmi menţin afirmaţia: aşa e matricea stilistică a literaturii/ sau chiar a culturii/ noastre, inconştientă, vorba lui Blaga – primul care a vorbit despre ea,
Citeste mai multîn Apostrof nr. 5
Fabuloasa carte a Ligiei Ruscu nu are nimic din ficţiunile literare care combină imagini, idealuri, haine şi vrăji presupus „medievale”. Nu e nimic medieval în această carte, cel puţin în acest sens dat, din păcate, de cultura de consum a modernităţii tîrzii. Dimpotrivă, este o interogaţie majoră şi gravă asupra sensului unei i
Citeste mai mult