pe ceureviewofbooks.com, martie 2025
Publicată în vara anului 2024, cartea lui Marius Turda, În căutarea românului perfect, atinge un punct sensibil în dezbaterile contemporane. Lucrarea scoate la iveală impactul profund al concepțiilor eugenice și rasializate despre românitate, dezvoltate în contextul consolidării statului național român de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în prima jumătate a secolului XX. Studiul lui Turda contestă o lacună semnificativă în cercetarea naționalismului românesc, care e tendința de a marginaliza sau de a minimaliza rolul rasismului, tratându-l adesea ca pe o simplă imitație a unor curente externe, fără rădăcini locale profunde. Este o intervenție necesară și de actualitate, mai ales în contextul recrudescenței naționalismului de dreapta în România, un fenomen adesea alimentat de o reevaluare necritică a ideilor și discursurilor intelectuale și politice din perioada de dinainte de 1945.
Citeste mai mult
Apariție eveniment la Editura Polirom: Speră, autobiografia Papei Francisc
Editura Polirom anunță apariția unui eveniment editorial de excepție: Speră, autobiografia Papei Francisc. Speră, prima autobiografie a unui papă, carte publicată în peste 100 de țări, a apărut în traducere română de Emanuela Stoleriu. „O autobiografie nu e literatura noastră privată, e mai degrabă bagajul cu care călătorim. Iar memoria nu e doar ceea ce ne amintim, ci și ceea ce ne înconjoară. Ea nu vorbește numai despre ce a fost, ci și despre ce va fi. Pare ieri, dar de fapt e mâine. Totul se naște pentru a înflori într-o primăvară eternă. La sfârșit, vom spune doar: nu-mi amintesc nimic în care să nu fii Tu.” (Papa Francisc) Inițial, papa Francisc a dorit ca acest document excepțional să fie publicat după moartea sa. Dar Jubileul Speranței și problemele actuale l-au determinat să ne ofere acum această moștenire prețioasă.
Citeste mai multîn Cațavencii
Zăpadă e un roman satiric, dar cu înflorituri poetice și doldora de generalizări moraliste din care toate personajele au o rezervă aparent inepuizabilă. Combinația asta dă aerul straniu, neomodernist al textului, în afară de numeroasele elemente împrumutate din poveștile gotice, pe care însă raționalul inspector al lui Banville le descompune cu răceală în factori primi, deloc misterioși.
Citeste mai mult
Bogdan Crețu, nominalizat la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, ediția 2025
Joi, 6 martie 2025, Consorțiul EUPL a anunțat cele 13 cărți nominalizate la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, câte una pentru fiecare țară participantă. Bogdan Crețu a fost inclus pe lista scurtă a autorilor nominalizați la ediția din acest an, cu romanul Mai puțin decât dragostea, publicat la Editura Polirom, în 2023. Câștigătorul Premiului Uniunii Europene pentru Literatură și cele două mențiuni speciale vor fi anunțate pe 16 mai 2025, la ora 18.00, în cadrul ceremoniei care va avea loc la Târgul de Carte de la Praga. EUPL este organizat de un consorțiu format din Federația Editorilor Europeni (Federation of European Publishers, FEP) și Federația Internațională și Europeană a Librarilor (European and International Booksellers Federation, EIBF), cu sprijinul programului „Europa creativă” al Uniunii Europene. Pentru mai multe informații: www.euprizeliterature.eu
Citeste mai multpe nesemnate.ro
Ce stăpânește excelent autoarea e atenția pentru detaliu. Uneori exagerează (adică oferă prea multe detalii) și pune tensiunea epică în pericol, dar n-o face des și renunță la timp. Sunt cadre construite cu multă minuție, cinematografic. (…) În plus, romanul Denisei nu transformă agenda ideologică progresistă în agendă literară, nu bifează problemele generației ei doar de dragul de a sălta calitatea cărții, ele sunt cumva topite natural. Romanul nu e un manifest, nici o demonstrație de revoltă, ci o reîntoarcere la fragilitatea umană, la spaima de nebunie și de lipsă de iubire.
Citeste mai multîn Literomania, nr. 364
Volumul Scurte scenarii inițiatice este nu doar o mică bijuterie literară, ci și un soi de manual de inițiere în frumusețea ascunsă a vieții cotidiene, o ducere a cititorului la granița dintre vis și realitate, dintre viață și moarte, unde tot ce se întâmplă are statutul de experiență revelatoare. Unde nu știi dacă ceea ce ți se arată este „o vedenie de zi sau un vis de noapte” – un detaliu, de altfel, cel puțin în acest caz, irelevant. Scurtele proze ale Magdei Cârneci zguduie și farmecă, la fel ca o privire dincolo de vălul Mayei, acolo unde jocul iluziei încetează, iar realitatea se dovedește a fi o imensă conexiune între toți și toate.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1246
Date și cifre concrete, comunități și localități cu istoriile lor seculare, cu personalități și multiple instituții culturale și comunitare. Un travaliu uriaș, care acoperă destinele a sute de mii de evrei și sute de localități/comunități răsfirate pe întreg arealul pe unde au trăit. Și care în mare parte nu mai sunt. Capitolul Holocaustul este cel mai impresionant, căci readuce în actualitate detalii despre politica antisemită din Țările Române, nu puține personalități de prim rang au sprijinit-o. Istoria care a dat în clocot. Statul național-legionar, dictatura regală a lui Carol al II-lea și antisemitismul legal care a produs numeroase victime. Nu este nimic neglijat. Știm prea puțin despre toate câte s-au întâmplat. Nici nu știi ce să citești mai repede. Printre scriitorii evrei de limbă română, îi găsim menționați și analizați pe scurt pe Isac Peltz, Felix Aderca, Max Blecher, Mihail Sebastian, dar și pe cei care, precum Tristan Tzara, B. Fundoianu sau Ilarie Voronca, au părăsit România și au făcut frumoase cariere în Franța. Ediția de față apare cu contribuția United States Holocaust Memorial Museum.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1246
Jurnalele lui Radu Vancu se așază între acele cărți rare prin care timpul trece fără să le atingă, pentru că autorul se pricepe de minune să proiecteze concretul momentului pe un fond universal și atemporal, atât etic, cât și estetic. Fiecare pagină din volumul Boala & războiul. Jurnal. 2020-2024 fascinează prin ușurința și subtilitatea asociațiilor pe care Radu Vancu pare să le scoată din buzunar, la întâmplare, în timp ce se plimbă pe drumul cu sens dublu dintre viață și literatură. (…) Jurnalul este o pledoarie insistentă pentru frumusețe, pentru literatură, empatie, sinceritate și blândețe, chiar dacă sau mai ales pentru că segmentul de realitate la care se raportează este unul tragic: epidemia de coronavirus și războiul din Ucraina.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1246
Vreau să aud numai de bine este cea mai personală și mai curajoasă carte a lui Tudor Ganea. Vulnerabilitatea prozatorului nu este de găsit doar în introducerea unor detalii din biografia sa, în profilul lui Toma, ci și în decizia de a vira către formula romanului de voce, un subgen mult mai greu de îmblânzit. Chiar dacă nu îi iese tot timpul, tot apreciez această decizie artistică. Vreau să aud numai de bine este o carte cu destule greșeli, dar mult mai autentică și mai umană decât primele sale încercări. Îl prefer pe Tudor Ganea greșind așa. Cu acest roman, prozatorul ajunge la o răscruce, din care privește în urmă la ceea ce a scris, gândindu-se încotro să pornească. Ce urmează doar autorul știe, însă, cu ultimele sale două cărți, cred că Tudor Ganea a luat-o în direcția potrivită.
Citeste mai mult
Lansare de carte la Iași: Nicu Gavriluță, „Secularizarea și camuflările sacrului”
Joi, 13 martie 2025, ora 13.00, la Librăria „Orest Tafrali” (Univ. „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, corp A), va avea loc lansarea volumului Secularizarea și camuflările sacrului de Nicu Gavriluță, publicat la Editura Polirom. Invitați, alături de autor: Ștefan Afloroaei Romeo Asiminei Alexandru Tofan Lansarea se va încheia cu o sesiune de autografe și exemplare cadou pentru studenți.
Citeste mai mult