Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în Dilema Veche, nr. 910
O performanță impozantă..., o întreprindere curajoasă, laborioasă, pe măsura tuturor contribuțiilor oferite culturii autohtone (dar nu numai) de profesorul clujean.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1078
Goșu prezintă multe nuanțe și pune accente corecte pe multiplele momente ale istoriei relațiilor rom no-ruse. Care au fost mult mai complexe și nuanțate. Toate convorbirile cu Armand Goșu – întinse pe o perioadă de patru ani (2017-2020), plus două texte publicate pentru prima dată, un Cuvînt înainte al autorului, care aduce bineveni
Citeste mai multîn Dilema Veche, nr. 910
Pata umană surprinde „spiritul de persecuție“ instaurat în omenire în acest moment cînd neomarxismul, avatarul cultural al comunismului, este văzut, de unii, ca o amenințare la adresa securității sociale, în timp ce alții, moraliști de sens opus, practică „ritualurile purificării“ istorice la fel de „turbați să acuze,
Citeste mai multpe theblueshelf.com
(…) este o carte care te șochează, te revoltă, te face să te gîndești că, poate, în jurul tău se întîmplă astfel de povești, fără ca nimeni să afle vreodată despre ele. Sau, eventual, află 30 de ani mai tîrziu. După ce ai citit cartea, primul lucru pe care îl faci este să „răsfoiești” Internetul și să afli mai multe
Citeste mai multpe bookblog.ro
Povestea Doinei Ruști este un carusel de întîmplări ce se succed, se întrepătrund și se încheie mai apoi apoteotic, dar nu într-o ordine anume, și în care realismul se împletește cu fantasticul, în care oamenii interacționează cu creaturi fantastice fără să-și dea măcar seama de ceea ce se întîmplă și în care locurile înc
Citeste mai multîn revista ARCA
Nona Rapotan scrie în articolul ei despre Sălbaticii… că Ernu este prin vocaţie povestitor, iar acest lucru se vede la nivelul oralităţii textului. Dacă mă gîndesc la Ion Creangă, oralitatea e primul atribut al scriiturii sale care îmi vine în minte din toate reziduurile cu care am rămas din şcoală. Dacă acesta nu e înc
Citeste mai multîn revista ARCA
Nona Rapotan scrie în articolul ei despre Sălbaticii… că Ernu este prin vocaţie povestitor, iar acest lucru se vede la nivelul oralităţii textului. Dacă mă gîndesc la Ion Creangă, oralitatea e primul atribut al scriiturii sale care îmi vine în minte din toate reziduurile cu care am rămas din şcoală. Dacă acesta nu e înc
Citeste mai multîn revista Euphorion
Fidel manierei de a scrie pe care a perfecţionat-o în marile sale construcţii narative, Memorialul m năstirii (1982), Anul morţii lui Ricardo Reis (1984) sau Evanghelia după Isus Cristos (1991), autorul elaborează, şi în Peştera, un adevărat roman-sumă, ce poate fi citit la mai multe niveluri, reuşind
Citeste mai multîn revista Euphorion
Considerat de Harold Bloom „textul cel mai fermecător al lui Saramago”, Istoria asediului Lisabonei e şi o extraordinară încercare din partea autorului de a demonstra că orice istorie este o ficţiune, Saramago duc nd mai departe afirmaţia lui Emerson conform căreia nu există istorie, ci doar biografie, dar şi convingerea lui
Citeste mai multîn revista 22
Deși e, direct, o carte despre ce s-a întîmplat acum mai bine de 120-130 de ani, „Europenii” e și o carte despre prezent. Chiar mai mult decît s-ar putea crede! Pentru că acea viziune – de cultură, de lume, de viață – pe care Orlando Figes ne-o limpezește folosindu‑se de cele trei „studii de caz” exemplare cu care lucrează
Citeste mai mult