în Observator cultural, nr. 1169, 1 august 2023
Ca să nu se aleagă praful de toate se distinge de celelalte proze ale lui Cosmin Perța tocmai prin absența elementelor ce păreau să le unească pe precursoare: accentele poetice acute, registrul disforic-fantastic și ponderarea prin escapism religios a cotidianului damnat. Acest ultim roman contravine scriiturii din Arșița, În urmă nu mai e nimic sau Dispariția cu o colocvialitate preluată nemijlocit din contextul României postdecembriste, dând palpabilitate unui protagonist precum Samson, un melanj atipic de forță brută și reflexivitate.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1169, 2 august 2023
Refractar la orice clasificare rămâne acest roman capodoperă al Olgăi Tokarczuk, o epopee extravagantă, plasată în Polonia multietnică și multiconfesională a secolului al XVIII-lea. Povestea care curge, înglobând abil descrierea minuțioasă a unei lumi dispărute și un adevărat cortegiu de personaje, urmărește aventura unui tânăr evreu, Iakob Frank, ale cărui idei au puterea de a declanșa schimbarea și imprevizibilul. Un tur de forță în care fresca istorică devine fundal pentru viața ideilor și a spiritului, dar și roman picaresc, pudrat cu umor, ireverențiozitate și tot ce are mai eclatant stilul acestei autoare, Cărțile lui Iacob e și o performanță de traducere, pe care avem privilegiul de a o citi în limba română, grație unei traducătoare de excepție, Cristina Godun.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1169, 2 august 2023
Așa că, dacă tot suntem în toiul verii – poate că vă găsiți chiar pe litoral? –, citiți Cântecul păsării de plajă de Tudor Ganea (Editura Polirom, 2022). Ceața groasă sub care mi s-a tot ascuns Constanța până acum s-a risipit dintr-odată, lăsându-mă să descopăr orașul real, care mustește de viață. Dar nu, nu trebuie să citiți romanul lui Ganea ca pe un substitut de ghid turistic. O să găsiți povești de familie cu oameni simpli care-și trăiesc dramele cu seninătate ori cu spirit de frondă, într-o atmosferă încărcată, sumbră – suntem la finalul sălbaticilor ani ’90 –, într-un oraș aflat în plină transformare. O luptă pe viață și pe moarte!
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1169, 2 august 2023
La fel ca în volumul de debut Felii de lămâie, prozele scurte ale Ancăi Vieru te acroșează printr-un element (un personaj sau vocea acestuia, o întâmplare, uneori banală la prima vedere, care se dovedește însă mult mai mult decât părea a fi, un detaliu neglijabil în primă fază, dar esențial în tabloul de ansamblu, finalul care te ia întotdeauna prin surprindere), astfel încât îți rămân în minte multă vreme după ce le-ai citit, ba chiar te cheamă să le recitești. Având ca fir de legătură fotografia, ca martoră a unor experiențe/momente de viață și depozitară a unui trecut ce trebuie fie lăsat în urmă, fie recuperat pentru a putea merge mai departe, prozele din acest volum se disting prin varietatea personajelor/a vocilor acestora, pe care autoarea le construiește și le stăpânește impecabil, prin finețea detaliilor și prin întorsăturile neprevăzute ale firului epic, dacă ar fi să enumăr doar câteva dintre punctele forte ale prozei Ancăi Vieru.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1169, 2 august 2023
Nu ratați extraordinara carte a lui Florian Ilies, Dragostea în vremea urii. Cronica unui sentiment. 1929-1939, tradusă de Octavian Nicolae la Editura Polirom. E o reconstituire a vieții Germaniei în anii în care Hitler și partidul lui preiau puterea. Un dosar alcătuit din fragmente din jurnalele și memoriile celebrităților (scriitori, pictori, actori etc.), care demonstrează cum dictatura și extremismul distrug orice șansă la normalitate. Bântuie prin Europa noastră de azi destule fantasme extremiste. Literatura ne antrenează să reacționăm împotriva lor.
Citeste mai multpe lapunkt.ro, 1 august 2023
Temele „romanului puzzle” care e Visul canadian se înscriu deja într-un imaginar al dezrădăcinării, explorat cu succes și de alți autori contemporani (Radu Pavel Gheo, Augustin Cupșa, Cristina Chira). Unele crude, altele cu final total neașteptat, majoritatea gâlgâind de un haz nebun, cu un acut simț al dialogului și al povestirii-reportaj, fragmentele lui Bodan Perțache recomandă încă de la debut un prozator de calitate.
Citeste mai multîn revista 22, 1 august 2023
Rupturi e un roman de generație, dar mai ales unul al crizei și al lucidității. Daniel are 40 de ani, oarecum înstărit și mai ales divorțat, stă la marginea Bucureștiului într-un cartier rezidențial și are o viață care merge, oarecum, regulat, într-o cadență previzibilă pentru o asemenea acumulare existențială. Există însă un punct de cotitură pentru personajul principal și de fapt pentru întregul roman, căci acest punct dur de tensiune reface, în mod fundamental, cărțile narative: prietenul fiului personajului principal cade de la etajul al treilea, suferă un accident dur și schimbă fluxul relațiilor și al reacțiilor din cartier. E, altfel spus, un moment care accelerează percepțiile și reflecțiile – și care dă, în cele din urmă, o poveste remarcabilă despre, încă o dată, criză și despre o anumită generație. Iar George C. Dumitru ține dreaptă această poveste cu o mână de, deja, maestru.
Citeste mai multîn revista Viața Românească, nr. 7-8/2023
Voci la distanță, cel mai recent roman al Gabrielei Adameșteanu, este despre ziua de azi. O nesfârșită zi de azi care se întinde din anii gloriei lui Nicolae Ceaușescu, până la frustrările pandemiei și agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Nu este, așa cum s-au grăbit unii să tragă concluzia, un roman politic (firește, politica nu lipsește, dar este circumscrisă unor momente precise, nu este principala miză a romanului, reprezintă, mai degrabă, un factor de decor decât de acțiune), nici o frescă socială întinsă pe o perioadă de jumătate de secol (chiar dacă se pot trage destule concluzii despre evoluțiile societății românești din ultima jumătate de secol). Este, mai degrabă, cronica unui prezent continuu, recreat în jurul unui personaj central, doctorița Anda Dragomir. Cotidianul unei existențe străbătând timpul. (…) Fiecare întâlnire cu o carte nouă a Gabrielei Adameșteanu este un privilegiu pentru numeroșii ei cititori. De multă vreme este recunoscută ca una dintre prozatoarele de vârf ale literaturii române.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 7 (1695)/2023
Quilt strânge la un loc povestiri inervate de înstrăinare, de absenţa comunicării, de resemnări și fulgurante iluminări. O proză a nexurilor scrie Veronica D. Niculescu – construcţie din care transpare, mai presus de orice, simfonia simţurilor, din care nu lipsește ochiul interior (unde sunt concentrate razele percepţiilor și se deschide calea cunoașterii). Ajungem, astfel, la vectorii care conduc percepţia și ideea spre expresie și ritm, până când acestea explodează de frumuseţe poematică și devin imponderabile. Din acest motiv, cu toată greutatea lui caldă, imponderabil ajunge un întreg quilt - în interiorul literaturii.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 7 (1695)/2023
În colecția de Studii Românești a Editurii Polirom apare un volum esențial pentru înțelegerea evoluției și mutațiilor recente ale unui spațiu ajuns astăzi emblematic: Centrul Vechi din București: politică și patrimoniu, semnat de Emanuela Grama, cercetătoare eminentă din diaspora. Apărut inițial în ediție americană, studiul de față este o mostră de istorie urbană surprinsă în dinamică, prin narațiunile suprapuse și mecanismele social-politice care au impus, începând cu anii ‘50, schimbări vizibile și astăzi în „centrul istoric” al Capitalei. Riguroasă și dedicată cu totul analizei, cercetătoarea nu se mulțumește cu poziționarea solomonică, la nivel de macro-narațiune, a încercării de aducere la numitor comun a extremelor din reculul comunist ce compun Bucureștiul contemporan, ci aduce în prim-plan micro-narațiuni evocatoare ale traiului în Centrul Vechi de-a lungul unei epoci marcate deseori de deznădejde și dramă.
Citeste mai mult