Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe nesemnate.ro
Numai faptul că i se spune microroman mă mai scoate din vinovăția unei asemenea lecturi arzătoare, căci altfel, să spun că-i un text orgasmic, și mai ales numai și numai despre dragoste, n-o să mă credeți. Nu aveți cum, pentru că impulsivitatea narațiunii alerte, viscerale, abrupte și da, dintr-un foc, așa cum am și cerut, la persoana întâi, nu vă lasă să răsuflați nici măcar între capitole. Samson e un personaj diagnosticat să nu simtă nimic și ar fi fost plictisitor să ne scăldăm până la capăt în invincibilitatea lui de a-și doborî toate ispitele vieții. Ce a reușit Cosmin Perța cu acest personaj a fost să fructifice bădărănia unei epoci într-un act de inventare a simțirii în cea mai masculină vulnerabilitate a ei. Dragostea.
Citeste mai multîn Cațavencii
Sorin Mitu cercetează minuțios conflictele dintre români și unguri, citând ambele părți, și analizează în detaliu discursurile protagoniștilor, dar fără prejudecăți și fără să exagereze sau să minimalizeze proporțiile acestor conflicte. Probabil că istoricii belicoși de pe ambele maluri ale Tisei îl vor acuza pe Mitu că deformează istoria. Ungurii, supărați pe el pentru că „le ia partea românilor“, românii, fiindcă autorul acestei cărți trădează cauza rromânismului. După cum se va vedea însă, autorul anticipează acest reacții și le răspunde înainte ca ele să-și facă apariția.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1230
Volumul de noi scrieri/studii/cercetări aprofundate este pe zi ce trece mai mare. Apar noi dezbateri despre când a fost decisă Soluția Finală, rolul jucat de SS, locul ocupat de lagărele de concentrare sau despre cât a știut poporul german despre crime. Dacă în deceniile trecute accentul se punea pe documente produse de făptași, mai nou se acordă o atenție sporită victimelor și mărturiile lor. Naziștii germani au găsit colaboratori prin toată Europa. Da, da, o crimă la scară continentală. Iese la iveală uriașa contribuție și a altor națiuni la crima numită Holocaust. Cazul României este și el detaliat. Nu este neglijată contribuția istoricilor români. Din diverse generații, de la Matatias Carp, Jean Ancel și Leon Volovici la Lya Benjamin, Michael Shafir, Marius Turda și Radu Ioanid – lista e mult mai cuprinzătoare și devine de neocolit, mai ales după ce Statul român și-a asumat, după 2004, rolul jucat în această dramatică filă de istorie. Ne place sau nu, suntem obligați să ne-o asumăm. (…) Alte subiecte abordate: cine este responsabil pentru masacrele din Transnistria, în ce măsură militarii și jandarmii români au adus o contribuție majoră la deportările în masa și crimele colective comise. Detaliile oferite de istoricul britanic sunt copleșitoare. „Mai sunt multe de învățat despre Holocaustul din România”, își încheie intervenția autorul unui remarcabil studiu și al unei comprehensive prefețe.
Citeste mai multîn revista Familia
Dacă în cazul altor scriitori, biograful poate extrage din operă „concluzii în linii mari plauzibile psihologic”, la Anton Pann „opera înșală”, iar ființa biografică nu devine accesibilă prin lectura producției sale literare. Prin urmare, artistul rămâne un necunoscut. Și pentru că povestea vieții lui Anton Pann pare imposibil de spus fără a păcătui prin „incorectitudine”, Cosmin Ciotloș preferă să spună în schimb povestea unui cercetător, a unui text și a paternității lui literare, în care avem însă inserate episoade cu caracter biografic. Deci, ceea ce (re)construiește Ciotloș în cartea sa este, de fapt, drumul sinuos al istoriei literare înseși (cu misiunea și capcanele întinse de distanțe temporale și de subiectivisme inerente) care redă/recuperează figuri, personalități, opere, valori.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 865
Un adevăr care eliberează și care vindecă doar pe jumătate, o formă nouă de acceptare și înțelegere a vieții, dezechilibrul din mijlocul unor vieți micșorate de împrejurări sunt personaje în sine în cel mai nou roman scris de Donatella Di Pietrantonio. Roman lansat în lume ca pentru a ne reaminti parcă de umbrele existente în viața fiecăruia dintre noi, Vârsta fragilă, distins cu Premiul Strega și Premiul Strega Giovani anul acesta, garantează fiecărui cititor o întâlnire cu propriile dileme, dar și cu promisiunea unui adevăr care să îi elibereze.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 865
Pentru un specialist în studii sociale, în schimb, cele două volume devin mai degrabă eseuri, excelent articulate în jurul unei experiențe personale diversificată/ diversă asimilată unei formații intelectuale imposibil de ignorat. Cu o răbdare pe care cu greu o mai găsesc la tinerii cercetători de astăzi, Attali adună sub forma unor cercuri concentrice cauze și efecte, care, în final, concură la o mai bună înțelegere a unor evenimente și fapte sociale majore. Nici un palier al vieții omului nu este ignorat, reține esențialul dintr-un noian de amănunte și dă explicații utile în ceea ce privește transformările și evoluțiile societății.
Citeste mai multîn Cațavencii
Nexus e de fapt o istorie a rețelelor informaționale în care marea noutate e tocmai apariția Inteligenței Artificiale, apariție ce schimbă radical și datele problemei, și, se pare, chiar viitorul speciei noastre. Omenirea, remarcă (și) Harari, e singura specie de pe Pământ capabilă de invenții uluitoare, dar care cu invențiile ei își poate compromite existența. Cum au apărut însă marile rețele informaționale ale omenirii, dacă ținem seama că în trecut un om nu putea comunica cu mai mult de 60-80 de persoane? Răspunzătoare pentru asta e capacitatea noastră de a inventa și spune povești. Poveștile noastre au dus la apariția miturilor locale și a marilor religii pe care scrierea le-a fixat într-o anumită formă, iar inventarea tiparului a dus la răspândirea lor mai rapidă.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1229
Pentru Erdoğan, a scrie despre acești oameni are, înainte de orice altceva, rațiuni de ordin moral, așadar devine o datorie și un semn de respect față de existența amenințată sau chiar anulată a Celuilalt, iar în al doilea rând dintr-un instinct pe care-l găsesc profund uman, și anume ca ultim gest de revoltă, dar și de blândețe, împotriva violenței, a cruzimii și a nedreptății lumii. Cuvintele devin cutie de rezonanță capabilă să înregistreze dezechilibrele lumii și astfel, înregistrându-le, să le conserve în memoria literaturii.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1229
Cu imaginea unui porumbel pe copertă – care, ni se spune de către editor, se numește Hector și este porumbelul călător al Împăratului Napoleon al III-lea –, suntem invitați la o lungă peripatetizare prin istoria omenirii. Cu bune și rele, plecând de la faptul că, dincolo de progresul științelor de tot felul, omenirea are de înfruntat noi provocări. Crize. Dezastrele provocate de natură sau de oameni ne-au adus în pragul altora, care se multiplică, se înmulțesc pe fondul conflictelor politice – care devin și confruntări militare – și al exploziei de informații. Knowledge is power, era o vorbă mai veche, apoi informația a trecut pe primul plan și rețelele informaționale ne-au copleșit. Yuval Noah Harari încearcă să explice câte ceva din această babilonie a lumii de azi. Nu ni se livrează concluzii, ci doar multiple serii de interogații. Istoria mare se conjugă cu istoria mică.
Citeste mai multîn revista Familia
Vezi mâinile mele, volumul de debut al lui Gabriel Macsim, propune un melanj interesant de proză scurtă realistă, fantastică și SF, având ca element unificator sentimentul pierderii. Câteva inserțiuni sau trimiteri către lumea științei, beneficiind de backgroundul de matematician și informatician al autorului, adaugă la răstimpuri note de profunzime textelor.
Citeste mai mult