Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în revista 22
Inima gânditoare. Despre Israel și Palestina e volumul care include 11 texte de referință – cele mai multe, articole publicate în ziare (Haaretz, în primul rând), dar și transcrierea a două discursuri extraordinare ținute în campusuri universitare de renume – despre, mai ales, istoria fierbinte, la zi, din zona Israel-Palestina. Intervalul de timp pe care îl acoperă aceste 11 documente de istorie și memorie recentissimă este 2017-2024, cu un focus evident (mai mult de jumătate dintre texte incluse în carte) pe ceea ce s-a întâmplat în Israel și în vecinătățile acestui stat în 2023.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 861
Un volum cum este Am reușit să rămân eu însămi salvează mult din ceea ce putem numi generic memorie colectivă, pentru că de la un punct încolo nu mai este vorba doar de scriitoarea Ileana Mălăncioiu – viața și activitatea literară, așa cum au fost –, ci și de contextul sociopolitic. Citind interviurile îți readuci aminte (sau afli, dacă ești tânăr) de multe evenimente sociale și politice pierdute de multă vreme în groapa istoriei. (…) Am reușit să rămân eu însămi – un portret pe cât de autentic, pe atât de singular în literatura română contemporană.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 861
Analiza lui Oksanen dezvăluie modul în care, sub Putin, genocidul și misoginia sunt indisolubil legate și urmările nebănuite pe care le-a avut și continuă să le aibă la scară istorică această strategie deloc întâmplătoare, dar din păcate minimalizată. Oksanen analizează, pornind de la războiul din Ucraina – unde violența sexuală este parte integrantă a genocidului comis de ruși împotriva ucrainenilor –, motivele pentru care Moscova continuă să traumatizeze și să reducă la tăcere femeile, atât în propria țară, cât și în altă parte. Violența sexuală se dovedește a fi un element indisolubil al politicii bazate pe dominație: „În politica internă, misoginismul este un instrument folosit de Kremlin pentru a împiedica ascensiunea la putere a femeilor. În politica internațională, este un instrument al imperialismului”.
Citeste mai multpe nesemnate.ro
Fără să cizeleze frazele excesiv, dar exprimându-se concis și lejer, fără epifanii ori twisturi spectaculoase sau nesfiindu-se să reia aceleași procedee stilistice în alte contexte, însă dând frâu fanteziei și punctând textul cu o „ironie savuroasă”, fără șarje poetice, dar cu metafore și alăturări inedite cât să deschidă perspective neașteptate, Bogdan Răileanu reușește să placheze atenția cititorului prin dezinvoltura cu care conduce povestea, cu forța expresivă și siguranța celui care este conștient de atuurile sale. Stilul lui este de multe ori ușor recognoscibil, autorul se oprește asupra unui element sau asupra unei situații neobișnuite din realitate și începe să o chestioneze concentrându-se – cum s-a și remarcat – fie asupra unor detalii particulare, fie lărgind cadrul întâmplării, dovedind că se poate concentra atât pe spații restrânse, cât și privind lucrurile de la distanță.
Citeste mai multîn revista Vatra
Deși operează cu clișee și locuri comune, prin aceeași tehnică a mistificărilor și demistificărilor, Simona Goșu reușește să dea viață unui personaj autentic, cu toate defectele și virtuțile sale. Biografia în șase părți, respectiv în șase zile de lucru, a unui personaj atât de vivace precum Stela, de 53 de ani, fostă casieră la Depozitul de carte, acum menajeră, este susținută într-un ritm foarte rapid. O scriitură vie, așa cum este și personajul pe care-l (re)prezintă. Se poate spune că forma este în deplină adecvare cu mesajul.
Citeste mai multpe catavencii.ro
Treceri de acest fel, de la sacru la profan și de la încremenitul trecut medieval la prezentul în mișcare au loc frecvent în povestirea lui Grass, însoțită de desenele cu linii fine ale autorului, publicată după moartea lui. Un fel de a-și fixa în minte imaginea personajelor? Sau plăcerea de a înlocui pozele cu contururile personalizate ale unor instantanee în creion?
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1225
Despre cum funcționa uriașa mașinărie imperială în cap cu mult-iubitul – și de către românii din Transilvania – împărat aflăm abia din această lectură, bazată pe o remarcabilă documentare și abilă utilizare a datelor. Cum era organizat tot aparatul funcționăresc, ce fonduri se cheltuiau și cum erau gestionate – avem la îndemână și cifre și multe ilustrații care ne ajută să înțelegem cum funcționa curtea imperială. Bărbați, femei, copii, se locuia de multe ori la locul de muncă. Militari de carieră, personaje de rang înalt, dar și simpli muncitori și umili funcționari de toate gradele. Nu lipsesc picanteriile și intrigile inerente, nici măcar corupția, care dau farmec și culoare acolo unde ar putea părea că deja suntem asaltați de prea multe detalii. Nici pomeneală. Franz Joseph? Un om supus datoriei și îndatoririlor, un om care a trecut prin multe nenorociri și drame, tolerant și intransigent deopotrivă. Pas cu pas și pagină cu pagină, ni se dezvăluie detalii, ne sunt prezentate personaje și întâmplări din mersul curții imperiale de la Viena. Împăratul moare pe 21 noiembrie 1916, după o lungă domnie și după agonia unui imperiu care iese din istorie, ca și Imperiul Otoman, ca și cel Rus, și lasă în urma lui mai multe state ce alcătuiesc azi o altă geografie politică a Europei.
Citeste mai multpe citestema.ro
Discursul lui Sofi Oksanen merge în multe direcţii şi e uimitor, la cât de multă violenţă implică, cât de echilibrat se menţine până la final, pentru a reuşi să arate cât de mult se află astăzi Rusia în afara umanităţii. Din păcate, citind cartea aceasta, realizezi că o ţară care s-a comportat istoric ca un parazit este imposibil de adus pe linia normalităţii. Cel puţin, văzând cum acţionează nu neapărat reprezentanţii ei – îi vizez aici pe militari – cât mai ales cetăţenii ei obişnuiţi (cum să îi spui ca mamă fiului tău soldat că e în regulă să violeze ucrainence?), pare greu de crezut că Rusia se poate vindeca înaintea sfârşitul lumii.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 860
Volumul este un amestec de autobiografie, istorie, biologie moleculară, psihologie cognitivă, psihanaliză și neuroștiință, Eric R. Kandel fiind și un povestitor savuros. Elementele autobiografice cu care începe volumul nu sunt deloc întâmplătoare, ele fiind elementul care a generat preocuparea autorului pentru cercetarea bazei biologice a memoriei. (…) După cum mărturisește, bucuria naivă, curiozitatea și uimirea nu l-au părăsit pe Eric R. Kandel niciodată când a fost vorba de explorarea științei. Experimentele și progresele necontenite i-au oferit privilegiul fiorului redescoperirii permanent reînnoite a minunilor lumii.
Citeste mai multla Radio România Cultural
Ei bine, Susan Albuhawa, în romanul sau, În fața lumii lipsită de iubire, reușește încă de la primele pagini, prin imaginea sugestivă a unei prizoniere palestiniene aflată într-o închisoare israeliană, desprinsă parcă dintr-un film SF, să ne introducă într-un univers pe care agențiile de știri nu îl vor menționa niciodată, acela al femeii prinsă cu totul fără voia ei într-un conflict armat, al femeii care trăiește pentru un bărbat luptător dar care, până ajunge la el, a trebuit să lupte ea însăși cu viața, cu trădarea bărbaților și a femeilor, cu tradițiile care guvernează traiul femeilor din Orient și cu propriile nesiguranțe și temeri.
Citeste mai mult