Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în revista Orizont, nr. 11
Scriitor în comunism (niște amintiri) oferă o alternativă legitimă la nostalgia care continuă să facă victime chiar și în rândul celor ce nu au experimentat pe propria piele existența sub un regim totalitar. Dincolo de stratul (auto)ironic și de „bârfele” savuroase ale cercurilor literare, Ștefan Agopian îndeamnă în primul rând la reflecție și, mai important, înțelegere. Amintirile devin nu doar depozitar al construirii prezentului, ci bornă existențială a unui viitor unde libertatea, curajul, asumarea și dezinhibarea sunt prezențe de nestrămutat.
Citeste mai multîn Cațavencii
În splendida țesătură a acestei cronologii concentrate a epocii baroce apar episoade, cu victorii schimbătoare, ale războiului de treizeci de ani. Întreaga Europă a fost agitată de acest război al cărui început vine după ce reprezentanții împăratului romano-catolic au fost aruncați pe ferestrele castelului Praga de aleșii protestanți ai stărilor cehe, iar sfârșitul căruia a fost consemnat de pacea din Westfalia de la 1648. Însă jaloanele nepieritoare ale epocii sunt marile descoperiri ale matematicienilor și fizicienilor vremii, Novum Organum de Francis Bacon, Discursul asupra metodei de René Descartes, piesele lui Molière, compozițiile lui Bach și, deloc în ultimul rând, legile mișcării planetelor ale lui Kepler. Toate acestea și multe altele alcătuiesc multele părți ale întregului care e Furtuna barocă, acest minunat poem narativ al lui Bogdan Suceavă.
Citeste mai multîn Observator Cultural, nr. 1235
Cartea de față este un grupaj de glose-paranteze-comentarii dedicate unor teme diferite, decupate din lunga istorie a lumii, fiecare având un chichirez al său. (…) De meditat. Surse și recomandări de lectură – extrem de numeroase și bine selectate – dau dovada unei documentări exemplare.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 870
Autoficțiune diaristică, Nopțile reci ale copilăriei este o confesiune străbătută de sensibilitate și de puterea naratoarei de a-și asuma și expune vulnerabilitățile, dar mai ales „nebunia” personală proiectată pe fondul nebuniei autocrației turcești care îi pune această etichetă. Vocea narativă este bine controlată, poetică adesea, iar scrierea are un aspect cinematografic prin care autoarea evită structurile rigide ale unei narațiuni convenționale și capătă o frumusețe incomodă, tăioasă, pătrunzând în straturile adânci ale unei minți nealiniate.
Citeste mai multpe bookhub.ro
A doua viață a lui Corto Maltese de Mircea Mihăieș e genul de studiu care te ia în posesie. Cu o avalanșă de detalii și trimiteri care riscă să te sufoce, volumul se cere citit în întregime, fără pauze, mie cel puțin așa mi s-a întâmplat. Dincolo de pasiunea pentru personaj, se simte grija pentru punerea în evidență a geniului lui Hugo Pratt, o să vă convingeți de acest aspect citind Francizele. Un studiu exploratoriu care merită atenția iubitorilor genului, dar și a specialiștilor în teorie literară, fie și pentru că înțelegerea în profunzime a unei epoci nu ține doar de pasiune, ci și de un studiu metodic, atent elaborat. Hugo Pratt documentează o întreagă epocă istorică prin intermediul unui personaj, pe cât de imperfect, pe atât de reprezentativ pentru ceea ce a vrut să demonstreze Pratt: n-avem nevoie de perfecțiune, în schimb avem nevoie să înțelegem imperfecțiunea.
Citeste mai multpe bookhub.ro
Partea dedicată istoriei colective, atent documentată de scriitoare, impresionează printr-o abordare în care evenimențialul și datarea exactă, minuțioasă, nu exclud perspectiva inerent subiectivă a personajelor importante din roman. Confruntarea dintre tradițional și modern, existentă dintotdeauna, nu este niciodată atât de radicală precum cea politică și guvernamentală. Orgoliile altoite pe setea de putere nasc întotdeauna monștri. Nu simpla, chiar dacă nedreaptă în https://bookhub.ro/elif-shafak/ esența ei, separare a celor doi tineri, grecul Kostas și turcoaica Defne stă, de fapt, în centrul cărții, ci dramele celorlalți, personaje secundare sau episodice, suferința colectivă, nedreaptă și ilogică, moartea multora, unii doar niște copii, pustiirea unei insule atât de fericite odinioară.
Citeste mai multîn revista Orizont
Brauner. Pictorul clarvăzător este o minuțioasă „biografie romanțată”, în care Valentina Iancu, specialistă în istoria artei și teoria imaginii, propune un portret bio-cultural al lui Victor Brauner. Autoarea topește în carte un întreg arsenal de teme, motive și elemente de istorie culturală: familia evreiască, înclinația spre spiritism, climatul istoric agitat din prima jumătate a secolului al XX-lea și atmosfera din atelierele și saloanele pariziene unde a clocotit spiritul avangardist.
Citeste mai multpe citestema.ro
După absolvirea Facultății de Filosofie în 2005, timp de foarte mulți ani nu am fost cel mai avid cititor. Viața în nerozia ei m-a purtat pe tot felul de căi, iar eu le-am urmat. Dar la un moment dat s-a petrecut o tranziție. M-am întors la lectură. Cred că acest volum este atât o reflecție asupra acestei recuperări cât și asupra relevanței cărților în viața unui scriitor. În fine, al treilea răspuns este unul mai filosofic și ca orice recurs la filosofie el ia forma unei interogații. „Cărțile” este o întrebare asupra rostului cărții, în special, și al culturii, în general, asupra valorii creației în viața umană. Dar, ca orice interogație filosofică volumul nu-și asumă neapărat și o soluție, ci mai degrabă invită la dezbatere.
Citeste mai multîn Cațavencii
Scris în timpul pandemiei, Orașul și zidurile sale incerte e un roman fantastic cap-coadă; un răspuns, dacă vreți, dat izolării din anii pandemiei, dar și o încercare de a conviețui cu moartea și cu tragediile provocate de ea printre supraviețuitori. Nu vă speriați, Murakami, căruia îi plac Truman Capote și Salinger, nu e scriitorul care să emită lozinci și să ofere rețete de supraviețuire în vremuri de restriște. În noul său roman, acest extraordinar de talentat japonez construiește o lume a sa, un oraș imaginar din care au dispărut epidemiile, unde în afară de oameni nu mai trăiesc decât inorogii și unde visele se păstrează o dată pentru totdeauna. Murakami inventează acum și un oraș japonez de provincie, echivalentul de până la un punct al orașului său imaginar. Aici, oamenii trăiesc și după moarte, nu toți, firește, la fel cum nu toți cei rămași în viață au darul de a-i vedea pe acești supraviețuitori fantomatici.
Citeste mai multîn Sociologie Românească, vol. 22/2024
Lucrarea lui M. Turda ne invită să privim analitic cauzele interne care au dus la Holocaust. De asemenea, arată cum concepția unei societăți eugenice nu a murit odată cu Holocaustul, ci a continuat în timpul comunismului prin politica pronatalistă, pusă în practică sub forma unei „eugenii nerasiste”. Este o lucrare care contribuie nu doar la cunoașterea unor personalități culturale din perioada interbelică care au avut idei și propuneri eugenice, ci și la justiția socială, la reconcilierea cu trecutul istoric. Nu o reconciliere prin care închidem ochii și spunem „a fost”, fără să înțelegem cum s-au putut întâmpla acele fapte abominabile, ci una care, în lumina faptului că am înțeles, ne îndeamnă să privim cu atenție și critic prezentul.
Citeste mai mult