Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe filme-carti.ro
Romanul este mai mult decât o simplă narațiune despre ororile comunismului; poate fi considerată o explorare profundă a problemei răului, a efectelor libertății pierdute și a capacității umane de a rezista în fața dezastrului moral și social. Cristian Englert reușește să construiască un roman care nu doar evocă trecutul, ci provoacă cititorul să reflecteze asupra mecanismelor prin care se perpetuează nedreptatea și asupra importanței libertății, atât ca valoare individuală, cât și colectivă. Romanul este, în esență, un testament al demnității umane în fața celor mai întunecate epoci ale istoriei.
Citeste mai multpe carturesti.ro
Și de această dată, așa cum ne-a obișnuit, Harari reușește să ridice câteva întrebări și subiecte care îndeamnă la reflecție. O temă precum inteligența artificială, însoțită de întrebarea „Dacă noi, Sapiens, suntem atât de înțelepți, de ce ne auto-distrugem?” nu pot decât să suscite interesul cititorilor preocupați de lumea în care trăim și de viitorul către care ne îndreptăm. (…) Toate aceste aspecte transformă Nexus într-o lectură pe cât de actuală, pe atât de utilă pentru înțelegerea mecanismelor prin care informația devine armă și instrument de propagandă și manipulare.
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Printr-o structură extrem de minuțios creată, cititorul este permanent chemat să confirme sau să infirme identificarea naratorului cu personajul Smurov, Nabokov creând în Ochiul o narațiune plină de suspans, în ceea ce el numește a fi un fel de experiment post-existențial. Naratorul, prin vocea personajului Smurov, cu care, da, se confundă, se plânge de o conștiință de sine mistuitoare, de care ar vrea să scape şi care îl face deosebit de ceilalţi. O idee existențialistă, cu accente expresioniste, conform căreia numai conștiințele lucide, superioare sunt capabile de astfel de lucidități în fața condiției umane lipsite de sens.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
Cea de-a doua carte de nonficțiune pe care vreau să o recomand este cu totul specială, atât prin forma sa literară, cât și prin privirea diferită pe care o oferă asupra istoriei recente, totul având miza personală, apăsătoare a înțelegerii vieții unui tată dispărut. În Ce am învățat de la Graham Greene. O istorie de familie, criticul de film Andrei Gorzo scrie povestea familiei sale din perspectiva tatălui, medicul Dan Gorzo, dispărut dintre noi în 2019. Sunt multe trăsături care individualizează această carte, dincolo de convenția unui memoir tradițional. (…) Chiar dacă în această istorie de familie este bazată pe materialul biografiei, tipic nonficțiunii, construcția cărții lui Gorzo trădează la fiecare pagină o intensă activitate fabulatorie. Biografia este sublimată de accesarea constantă a unui regim literar caracteristic ficțiunii. Nu am nici o îndoială că ceea ce face Andrei Gorzo este o literatură docu-ficțională de mare anvergură.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
O cheie de lectură pentru ceea ce trăim astăzi la nivel politic este întoarcerea la o privire nouăzecistă asupra realității, care preia o parte din înverșunarea și intransigența resentimentară a acelor ani. Din acest punct de vedere, Generația canibală a lui Vasile Ernu mi se pare o lectură necesară pentru înțelegerea realităților politice din 2024. Decupajul pe care îl face anilor 1990 apelează la convenția biografiei, dar ceea ce irupe din paginile scrise de Ernu sunt tocmai acele fragmente care pun în intrigă Istoria cu majusculă și modul în care aceasta strivește viețile individuale, modul în care aceasta spulberă marile speranțe ale tinerilor care deschideau ochii spre societatea capitalismului sălbatic de după 1990.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
O scriere hibrid este Furtuna barocă. Poemul unei epoci (Editura Polirom) de Bogdan Suceavă, în care scriitorul-matematician face portretul unui secol de real progres științific și artistic, umbrit de un război sângeros, care a lăsat urme adânci în imaginarul european, totul într-un lung eseu cu valențe narative și reflexe lirice.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
În contextul creșterii în popularitate a mișcărilor naționaliste autohtone, foarte oportună este publicarea volumelor Românii și ungurii. Un război imagologic de o mie de ani de Sorin Mitu și În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă de Marius Turda, ambele apărute la Editura Polirom, discutând fiecare cu instrumentele și metodologiile sale relația dintre imaginea de sine a românilor și raportarea la Celălalt.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
În Filosofia lui Blaga (Editura Polirom), Marta Petreu nu face doar o introducere în gândirea filozofică a lui Lucian Blaga, accesibilă și celor mai puțin familiarizați cu ideile vehiculate de poetul-filozof, ci și o chestionare a limitelor și a contradicțiilor sistemului filozofic construit de Blaga.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
Un alt jurnal așteptat a fost și Boala și războiul. Jurnal, 2020-2024 (Editura Polirom) de Radu Vancu, care surprinde viața în pandemie și felul în care războiul din Ucraina ne-a afectat prin lentila hiperliterară, dar nu divorțată de real a poetului douămiist.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1239
(…) unul dintre evenimentele editoriale ale anului 2024 a fost publicarea jurnalului lui Paul Cornea, istoric și teoretician literar, unul dintre cei mai celebri profesori ai Literelor bucureștene din ultima jumătate de secol. Notațiile din Jurnal (1933-2017) nu acoperă în întregime perioada înregistrată și ocolesc multe puncte de interes, dar constituie o mărturie prețioasă asupra lumii culturale și a societății pre- și postdecembriste.
Citeste mai mult